.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Municipiul București | Comuna: Municipiul București | Judeţ: Municipiul-București | Punct: Biserica „Sf. Dumitru” - Biserica de jurământ | Anul: 2021

Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică preventivă de la București Punct: Biserica „Sf. Dumitru” - Biserica de jurământ
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca medievală târzie; Perioada modernă;
Tipuri de sit:
Biserică; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 179132.162 |
Județ:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Unitate administrativă:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Localitate:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Punct:
Biserica „Sf. Dumitru” - Biserica de jurământ
Localizare:
| 179132.162 |
Lista Ilustrațiilor - 14
Fig. 1. Cercetările arheologice realizate la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021. Planul general suprapus peste cercetările realizate în 2007 și planul Bucureștiului de la 1895-1899.  
Fig. 2. Planul general al cercetărilor arheologice realizate la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” în anul 2021.  
Fig. 3. Cercetările arheologice realizate la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021. Fotogrametrie realizată cu drona, zbor 1, 5, 13. Nivel complexe, ziduri și morminte.  
Fig. 4. Ortofotoplan cu morminte identificate în anul 2021, în S1.  
Fig. 5. Chiupul identificat în timpul cercetărilor arheologice de la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021.  
Fig. 5. Chiupul identificat în timpul cercetărilor arheologice de la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021.  
Fig. 5. Chiupul identificat în timpul cercetărilor arheologice de la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021.  
Fig. 5. Chiupul identificat în timpul cercetărilor arheologice de la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021.  
Fig. 5. Chiupul identificat în timpul cercetărilor arheologice de la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021.  
Fig. 6. Cercetările arheologice realizate la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021. Structuri de zid și complexe identificate; detaliu suprapunere C3-R5-M5.  
Fig. 6. Cercetările arheologice realizate la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021. Structuri de zid și complexe identificate; detaliu suprapunere C3-R5-M5.  
Fig. 6. Cercetările arheologice realizate la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021. Structuri de zid și complexe identificate; detaliu suprapunere C3-R5-M5.  
Fig. 6. Cercetările arheologice realizate la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021. Structuri de zid și complexe identificate; detaliu suprapunere C3-R5-M5.  
Fig. 6. Cercetările arheologice realizate la Biserica „Sfântul Dumitru-Poştă” 2021. Structuri de zid și complexe identificate; detaliu suprapunere C3-R5-M5.  
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ignat Theodor Aurelian responsabil Muzeul Municipiului Bucureşti
Darie Adelina participant Muzeul Municipiului Bucureşti
Sonu Diana participant Muzeul Municipiului Bucureşti
Manea Ioana participant Muzeul Municipiului Bucureşti
Raport:
În anul 2021, colectivul Muzeului Municipiului București a derulat cercetări arheologice preventive în curtea bisericii Sf. Dumitru, în vederea realizării proiectului de construire a unui centru social și amenajarea curții. Astfel, a putut fi completată cercetarea cimitirului bisericii și a  structurilor de zid, care au fost identificate anterior. Cercetările anterioare[1]  (anii 50, 2007-2008[2], 2013[3], 2015[4]) au condus la descoperirea unui număr de 258 de morminte plus a fundațiilor a două dintre bisericile anterioare (1745 și 1819). În cadrul săpăturilor arheologice din curtea Bisericii „Sfântul Dumitru-Poștă”, derulate în perioada aprilie-septembrie 2021 au fost identificate o parte a cimitirului bisericii Sf. Dumitru ; trei structuri de zid și 20 de complexe. Pentru documentarea stratigrafiei, au fost păstrați martori stratigrafici, dispuși „în cruce”. Aceștia au fost orientați nord – sud (martor stratigrafic I) şi est - vest (martor stratigrafic II). Astfel, au fost obținute 4 suprafețe, denumite S 1 : suprafața nord-vestică ; S 2: suprafața sud-vestică; S 3: suprafața sud-estică ; S 4 : suprafața nord-estică. Au fost identificate 111 grupări de resturi osteologice umane, care au primit denumiri convenționale de la M1 la M111, care includ morminte simple, cu schelete în conexiune anatomică. 31 de morminte au asociate grupări de oase dezarticulate, reprezentând reînhumări. În cadrul săpăturilor arheologice au mai fost cercetate alte 31 de reînhumări care nu au putut fi asociate niciunui mormânt. Forma gropilor mormintelor a fost în general greu de determinat în nivelurile superioare altimetric, acest fapt fiind posibil în cazuri rare la nivelul inferior al mormintelor, a căror groapă a pătruns în nivelul galben, steril arheologic. În majoritatea cazurilor, materialul de la sicrie nu s-a păstrat, ci doar cuie, dar și urme de lemn (M109). Scheletele au fost depuse în poziție decubit dorsal, cu membrele superioare depuse în zona pieptului, a abdomenului sau un membru superior surprins la nivelul gâtului, iar celălalt flexat până la nivelul capului. Membrele inferioare sunt întinse. Starea de conservare a oaselor umane variază de la bună la precară. Unul dintre complexe (C15) este anterior cel puțin a unei părți a cimitirului bisericii. M94 suprapune C15. De asemenea, C15 a afectat gropile mai multor morminte (M67, M75, M85, M86). Au fost identificate și intervenții posterioare, din epoca modernă (C16 plus mai multe cămine din beton). De asemenea, au fost identificate două gropi de var (C3, C4), care au suprapus nivelul superior al scheletelor. Cele două gropi de var ar putea fi puse în conexiune cu una dintre etapele de refacere a Bisericii. Cea mai mare parte a complexelor se pot încadra pe baza materialului ceramic în secolele XVIII-XIX. Zidurile descoperite în urma cercetărilor arheologice coincid cu traseele unora dintre zidurile identificate pe strada Tonitza în urma cercetărilor din anii 2007-2008 conduse de Gheorghe Mănucu Adameșteanu. Identificarea s-a putut face prin georeferențierea planurilor de săpătură executate la acea vreme de Arh. Virgil Apostol. Astfel, Zidul nr. 1 corespunde traseului zidurilor 46 și 47, iar Zidul nr. 2 corespunde zidului de incintă al bisericii identificat chiar și pe planul cadastral de la 1895-1896, fiind prin urmare anterior acestei date. Inventarul funerar descoperit este sărăcăcios; au fost descoperite monede și podoabe de tipul inelelor, copci, bumbi, mărgele din sticlă și ace de păr.  Doar 10 dintre morminte au monedă sau monede (M 1, M7, M13, M 22, M60, M62, M90, M95, și M100, M101). Pe lângă inventarul numismatic, au mai fost identificate în morminte 4 inele, ace de păr, copci, bumbi, un pandantiv și mărgele din sticlă. O altă descoperite interesantă a fost făcută în S2, în apropierea complexului 10 și a zidului nr. 1. Este vorba despre un chiup de dimensiuni foarte mari decorat cu două brâie de tip șnur. Acest chiup a fost fixat cu baza într-o groapă (C8), iar deasupra a avut o amenajare circulară din cărămidă care copia diametru gurii. Stratigrafic, este contemporan cu perioada de utilizare a zidului nr. 1, iar încadrarea cronologică a acestui tip de vas (sfârșit de sec. XVIII - început de sec. XIX) concură cu realitatea din teren. Astfel de vase au fost descoperite și cu ocazia săpăturilor de la Hanul lui Manuc, unde un depozit de astfel de chiupuri pentru ulei au fost îngropate într-o pivniță. Interesant este că pe buza lată a chiupului este scris numărul 285, probabil capacitatea în litri a acestuia. Cea mai mare parte a materialului ceramic a fost descoperită în complexe și poate fi încadrată în perioada secolelor XVIII-XIX. Predomină formele deschise: farfurii, castroane, tigăi și ligheane mai mult sau mai puțin decorate cu motive florale, liniare și geometrice. Pentru această categorie tipologică, majoritatea exemplarelor sunt smălțuite. Având în vedere cele menționate mai sus, cercetările arheologice preventive derulate în curtea bisericii Sf. Dumitru în anul 2021, pe o suprafață de aproximativ 250 mp, a permis completarea datelor privind extinderea necropolei medievale asociate bisericii. De asemenea, a fost completată documentația existentă privind structurile arheologice de pe străzile Tonitza și Franceză. Planul cercetărilor arheologice a fost produsul executării unor ortofotoplanuri succesive și a măsurătorilor cu stația totală. Această strategie ne-a permis pe de o parte o gestionare mai rapidă a datelor, iar pe de altă parte ne-a ajutat în întocmirea unui plan al dispunerii mormintelor extrem de precis. Observațiile stratigrafice din teren, plus suprapunerea planurilor succesive ne-a permis efectuarea diagramei stratigrafice a cimitirului compusă în soft-ul Harris Matrix. La acest moment diagrama stratigrafică sugerează existența a 6 niveluri de înmormântare. Această informație va fi verificată și rafinată după restaurarea inventarului funerar. Materialele osteologice antropologice sunt în curs de prelucrare în cadrul Muzeului Municipiului București. Materialele ceramice și numismatice vor fi restaurate în cadrul Laboratorului de Restaurare al Muzeului Municipiului București.  
Abstract [EN]:
During the archaeological excavations performed in the area of Sf. Dumitru church in 2021, aproximatelly 111 graves, three walls and 20 archaeological features were investigated. The dead were found in a supine position, heads to the east, legs to the west. The funerary inventory is poor: only ten graves have coins (Graves no. 1, 7, 13, 22, 60, 62, 90, 95, 100, 101). Personal items were identified such as: rings, hair pins, pendants or colored glass beads. Regarding the materials found in the archaeological features, the pottery dated from the 18th-19th century.
Bibliografie:
1. Călători străini despre Ţările Române VI, volum îngrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Ed. Științifică și Enciclopedică București 1976.
2. Documenta Romaniae Historica, B., Ţara Românească, vol. XXI (1626-1627), Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1965.
3. Dumitrescu, M. (1902) Istoricul a 40 de biserici din Romania, Stabilimentul de Arte Grafice Albert Baer, Bucureşti.
4. Filitti, I. C. (1932) Biserica Sf. Dumitru din Bucuresti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti.
5. Ionaşcu, I. (1941) Documente bucureștene privitoare la proprietățile mănăstirii Colțea, București.
6. Ionașcu, I (1959) București de odinioară în lumina săpăturilor arheologice, Ed. Științifică, București.
7. Mănucu-Adameşteanu, Gh., Boroneanţ, A., Măgureanu, A., Popescu, R. I. (2011) Arheologia credinței. Cercetări arheologice la biserici bucureștene, vol. I, Ed. Semne, București.
8. General Năsturel, P. V. (1906) Biserica Stavropoleos, București.
9. Nicolaescu, Șt. (1935) Istoricul străvechei bisericii Sf. Dumitru din București, GM, IV, nr. 193, p. I-II.
10. Olteanu, R. (2002) Bucureștii în date şi întâmplări, Ed. Paideia, București
11. Memoria Bucureștilor II, Istoria fondării orașului București, Fundația culturală Gh. Marin Speteanu, București.
12. Alexandrescu-Urechia, V. (1898) Istoria Românilor, seria 1774-1800, tomul VII, Tipografia și fonderia de litere Thoma Basilescu, București.
13. Arh. Lucia Stoica, arh. Neculai Ionescu-Ghinea, arh. Dan D. Ionescu, arh. Petre Iliescu, arh. Cecilia Luminea, arh. Minerva Georgescu, (2000) Atlas-ghid. Istoria și arhitectura lăcașurilor de cult din București din cele mai vechi timpuri până în anul 2000, volumul II, Biserici ortodoxe, Editura ERGOROM, București.
14. Stoicescu N. (1971) Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova, sec. XIV-XVII, Ed. Enciclopedică Română, București.
15. Potra, G. (1961) Documente privind istoria orașului București (1594-1821), Ed. Academiei RSR, București.
Note:

1.
Pe strada Franceză de către un colectiv de la Institutul Naţional al Patrimoniului format din D. Mihai, E. Lupu, R. Iosipescu şi C. Sandu (2007), iar pe str. Sf. Dumitru, Nicolae Tonitza şi Poştei de un colectiv de la Muzeul Municipiului Bucureşti şi Institutul de Arheologie Vasile Pârvan format din Gh. Mănucu-Adameşteanu (Responsabil ştiinţific), A. Măgureanu, A. Boroneanţ, M. Toderaş, R. Popescu, E. Gavrilă şi Th. Ignat.

2.
Structurile de lemn sau zid au fost documentate de o echipă de arhitecţi coordonată de dr. M. Mărgineanu-Cârstoiu (IAB), din care fac parte V. Apostol (MNIR), Şt. Bâlici (UAIM Bucureşti) şi Claudia Apostol (http://simpara.ro/Structuri-arheologice-din-Centrul-istoric-al-Bucurestilor-172.htm)
3.
Colectiv din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, format din Gh. Mănucu-Adameşteanu (Responsabil ştiinţific) şi R. Popescu.
4.
Colectiv din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti și a Institutului de Arheologie Vasile Pârvan format din Gh. Mănucu-Adameşteanu (Responsabil ştiinţific), A. Măgureanu, A. Boroneanţ, M. Toderaş.