Cluj-napoca | Comuna: Municipiul Cluj-napoca | Judeţ: Cluj | Punct: Str. M. Kogălniceanu cu străzile adiacente (Gaál Gábor, Hermann Oberth, Emmanuel de Martonne) | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică preventivă de la Cluj-Napoca, jud. Cluj Punct: Str. M. Kogălniceanu cu străzile adiacente (Gaál Gábor, Hermann Oberth, Emmanuel de Martonne)
Anul cercetarii:
2022
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Preistorie; Epoca romană; Evul Mediu; Perioada modernă;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 54984.82 |
Județ:
CLUJ
Unitate administrativă:
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
Localitate:
CLUJ-NAPOCA
Punct:
Str. M. Kogălniceanu cu străzile adiacente (Gaál Gábor, Hermann Oberth, Emmanuel de Martonne)
Localizare:
| 54984.82 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Csók | Zsolt | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| László | Keve | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Mărginean | Florin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Nagy | Szabolcs | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Toda | Oana | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Lupescu | Radu | participant | Universitatea Sapientia Cluj-Napoca |
Raport:
Ritmul accelerat de dezvoltare al centrelor urbane cu vechime istorică din Transilvania a determinat, în ultimele două decenii, o frecvență tot mai mare a intervențiilor arheologice preventive, fenomen documentat și în Cluj-Napoca. Cadrul legislativ și atitudinea factorilor decizionali rămân însă deficitare cu privire la protejarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric construit și a vestigiilor arheologice din zona urbană. Lipsa unor programe de cercetare complexă a mediilor urbane transilvănene a determinat și ignorarea pe scară largă a descoperirilor databile în perioada modernă și a inhibat dezvoltarea unui întreg domeniu de studiu: arheologia istorică urbană.
Localizare geografică: Zona supusă atenției se situează în colțul de sud-est al incintei fortificate a orașului medieval târziu,[1] astăzi str. Mihail Kogălniceanu (pe numele său medieval Platea Luporum intra muros, denumită până în modernitate Farkas utca), alături de trei străzi adiacente, rezultat al dezvoltărilor ulterioare ale infrastructurii urbane, Gaál Gábor, Hermann Oberth, Emmanuel de Martonne. Zona cercetată se află pe domeniul public al Municipiului Cluj-Napoca.
Obiectivele cercetării
Ca o consecință directă a executării proiectului Lucrări de amenajare urbană strada Mihail Kogălniceanu, cu străzile adiacente, au fost dezvelite urme arheologice în mai multe puncte ale centrului istoric al Clujului. Acest lucru a determinat în mod firesc organizarea unui amplu șantier de cercetare arheologică preventivă de către Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
S-a avut în vedere derularea următoarelor tipuri de intervenții ale colectivul arheologic:
- Supravegherea arheologică a lucrărilor de asanare efectuate la fundațiile construcțiilor perimetrale suprafețelor stradale, precum și a săpăturilor mecanice de decapare superficială ori de adâncime în condițiile modernizării rețelelor de utilități;
- Cercetarea arheologică preventivă a unor posibile structuri apărute în urma săpăturilor realizate pentru implementarea proiectului de amenajare urbană.
Activitățile concrete prevăzute pentru studierea și documentarea posibilelor descoperiri au fost:
- Înregistrarea datelor privind situația structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor din zona afectată de lucrările de construire şi cercetarea lor arheologică;
- Distribuţia spaţială a acestora, stratigrafia zonei, caracterul şi starea lor de conservare;
- Evaluarea riscurilor patrimoniului construit în relaţie cu implementarea proiectului de construire;
- Salvarea, prelucrarea, conservarea/restaurarea, evidenţa şi clasarea patrimoniului arheologic mobil descoperit cu această ocazie.
Principalele rezultate şi interpretarea lor
Patrimoniul urban al străzii Mihail Kogălniceanu este eclectic în ceea ce privește datarea și funcționalitățile sale. De mai bine de un secol, zona a atras interesul științific al istoricilor și arheologilor deopotrivă.[2] Clădirile care flanchează actualmente strada compun unul dintre cele mai diversificate peisaje urbane ale Clujului istoric, cu elemente databile din epoca medievală târzie și până la începutul secolului al XX-lea.[3] Din vara anului 2021 și până spre finalul anului 2022 au fost documentate și pe cale arheologică unele dintre evoluțiile constructive și spațiale survenite pe această arteră majoră a Clujului și pe străzile sale adiacente[4] (Gaál Gábor, Hermann Oberth, Emmanuel de Martonne), în epocile medievală și modernă. Totodată, punctual, s-a ales sondarea coloanei stratigrafice și investigarea patrimoniului arheologic al epocilor vechi (Fig. 1).
În marea lor majoritate, recuperările arheologice de până la această oră sunt încadrabile cronologic perioadelor istorice mai târzii, mai exact, secolelor XV/XVI–XIX. Ele confirmă sau completează datele arhivistice și cartografice vechi referitoare la trama stradală, lotizările istorice, mutațiile topografiei urbane din zonă și contribuie definitoriu la reconstituirea peisajului istoric al străzii Lupilor, consemnată documentar încă din anul 1436.[5]
În cursul săpăturilor din vara anului 2021, descoperiri importante au fost realizate pe str. Gaál Gábor. Identificarea și cercetarea gardului de secol XIX care delimita lotul vechii case parohiale reformate (str. Mihail Kogălniceanu nr. 23[6]) a confirmat traseul de odinioară al străzii,[7] prezent pe hărți din secolele XVIII și XIX. Strada Gaál Gábor (fostă Főiskola utca) a evoluat în veacurile XVIII și XIX ca o potecă obscură, cu un traseu parțial diferit de cel actual. Rezultate valoroase a furnizat și cercetarea unei fântâni de mari dimensiuni (diametrul interior de 2,5 m; adâncime de la nivelul de săpare de circa 5 m) cu material arheologic bogat. Construită după 1600 și abandonată în jur de 1750, ea se afla în perioada de utilizare în curtea vechii case parohiale și nu în mijlocul străzii, cum apare astăzi (Fig. 2).
În zona de est a str. Mihail Kogălniceanu (Fig. 3), mai exact în piațeta care se dezvoltă în fața bisericii reformate (fosta biserică a mănăstirii franciscane), arheologii au identificat în cursul anului 2022 fundațiile masive ale unui proiect de construcție abandonat. Pe baza informațiilor cronistice din secolul al XVII-lea,[8] confirmate și de rezultatele preliminare ale săpăturii, a fost identificat aici turnul-clopotniță, de plan aproximativ pătrat, cu contraforți și scară laterală, la a cărui ridicare s-a renunțat în anul 1648 datorită problemelor tehnice de execuție. Respectiva structură (dimensiuni exterioare de circa 13 × 12 m; adâncime fundație de 4,40 m) a deranjat parțial latura de nord a incintei cimiteriale din prima jumătate a secolului al XVI-lea.
Cercetarea parțială a cimitirului (34 morminte) a furnizat și primele date în legătură cu perioada sa de funcționare: între cumpăna secolelor XV–XVI și prima jumătate a secolului al XVII-lea. Gardul cimitirului, reprezentat și pe planul de situație elaborat în 1584 de către arhitectul iezuit Massimo Milanesi, fusese străpuns, pe latura nordică, de către o gură de dren care direcționa apele pluviale de la interiorul vechiului claustrului franciscan direct pe suprafața pavată a străzii Lupilor. Astfel, a fost documentată simultan și una dintre cele mai timpurii amenajări stradale ale Clujului medieval târziu și a fost stabilit, pentru întâia oară, nivelul de secol XV al faimoasei platea Luporum. Un alt segment al canalului din piatră care deversa în stradă a fost surprins în colțul de sud-est al piațetei (Fig. 4) și sub fostul portic de nord al mănăstirii. Pe baza relațiilor stratigrafice din zonă, amenajarea suprafeței stradale a putut fi datată anterior construcției bisericii de către călugării Franciscani (circa 1490–1503). Totodată, un sondaj de adâncime a permis, înregistrarea unui segment din stratigrafia acestei zone, intens locuite încă din neolitic, cu acumulări stratigrafice din epoca romană și amenajări din perioada secolelor XIII/XIV–XV.
Structuri constructive au fost documentate în zona de vest a str. Mihail Kogălniceanu, la intersecția cu str. Emmanuel de Martonne (fostă Szinház utca), cu începere din vara anului 2021. Sondajele arheologice au vizat fundațiile teatrului vechi al Clujului, construit în prima parte a secolului al XIX-lea, alături de modeste locuințe ale epocii moderne târzii (secolele XVIII–XIX), și gardul lotului de secol XIX al fostului colegiu iezuit (ulterior sediu al Guberniului Transilvaniei și al universității Franz Joseph). Din cercetarea arheologică și de arhivă a celor trei străzi de legătură dintre str. Ion I. C. Brătianu (platea Regis) și str. Mihail Kogălniceanu (platea Luporum), s-a concluzionat că ele prezintă datări diferite și nu au făcut parte dintr-un proiect urbanistic unitar, fapt confirmat și de către săpăturile arheologice. Astfel, str. Emmanuel de Martonne a fost deschisă după mijlocul veacului al XIX-lea în spațiul fostei grădini a Colegiului Iezuit de secol XVIII. Aceasta s-a dovedit a fi cea mai târzie dintre cele trei străzi secundare cercetate, în vreme ce, str. Hermann Oberth (fostă Minorita/Teleki utca) a apărut cel târziu în secolul al XVII-lea.
Lucrările de amenajare a carosabilului au permis în vara anului 2022 dezvelirea, în fața clădirii actuale a Universității „Babeș-Bolyai”, a fundațiilor vechilor corpuri de clădire ale Universității Franz Joseph, demolate la finalul secolului al XIX-lea (Fig. 5).[9] Edificarea construcțiilor cercetate este produsul activității Ordinului Iezuit din primele șase decenii ale veacului al XVIII-lea. Astfel, a fost ridicat un ansamblu arhitectural ce a găzduit și Academia Claudiopolitana Societatis Jesu, mai târziu Universitats Claudiopolitana. O simplă comparație a planimetriilor recuperate arheologic cu planul de situație din 1803,[10] permite identificarea corpurilor de clădire excavate. În extrema de vest a străzii a fost dezvelit un fragment al celei mai vechi aripi a colegiului („aripa călugărilor” sau das alte Collegium), construcție amintită ca funcțională în anul 1734. În fața intrării principale a universității actuale a fost cercetată o parte din corpul numit das neue Collegium, clădire masivă cu subsol, parter și două etaje ridicată, potrivit lui Elek Jakab, între anii 1752 și 1765. Totodată, decapările în suprafață din toamna anului 2022 au permis documentarea unei suite de clădiri-anexă cu rol economic situate la est de corpurile principale.
La capătul vestic al străzii M. Kogălniceanu, la intersecția cu strada Universității un mic sondaj a dus la dezvelirea soclului coloanei Maria Immaculata, edificată după anul 1744, unul din cele mai importante monumente ale sculpturii baroce din Transilvania și întâiul monument public cunoscut al Clujului,[11] care de altfel, urmează să fie reamplasată aici o dată cu reamanejarea acestui perimetru (Fig. 6).
Abstract [EN]:
Monitoring work and rescue excavations were carried out in the second half of 2021, and 2022 on the Mihail Kogălniceanu St. (formerly called Platea Luporum intra muros/Farkas utca) and three of its secondary streets, namely, Gaál Gábor St., Hermann Oberth St., and Emmanuel de Martonne St. The contextualization of the discoveries has facilitated the analysis of urban planning efforts throughout the modern age.
The research has highlighted different situations for each street in question, the configuration of the old urban lots, several modern-period household amenities (e.g., a stone well), and part of their iconic built heritage (that has completely disappeared). Emmanuel de Martonne St. emerged in the second half of the nineteenth century, Hermann Oberth St. was documented since the seventeenth century, and Gaál Gábor St. was originally an obscure footpath from the first half of the eighteenth century, with a partially different trajectory.
Furthermore, in the small square vest of the Calvinist Church, the main research objectives were directed at the late medieval and early modern cemetery and the foundation of an abandoned building project (1647–1648), namely, a stone belfry. Also, the cemetery precinct wall and the late medieval drainage (originating in the courtyard of the former Franciscan friary) appeared.
At the western end of the Mihail Kogălniceanu St., the most notable traces were fragments of the two building wings of the eighteenth-century Jesuit College, two annexes with economical use, and the nineteenth-century fence of the lot. Finally, the archaeological team researched the foundations of the Baroque column of the Holy Virgin (mid-eighteenth century) at the intersection of Mihail Kogălniceanu and Univeristății Sts.
Bibliografie:
1. Asztalos L. (2009) A kolozsvári Farkas utca, Magiszter, 7/2, p. 82–95.
2. Biró V. (1945) A kolozsvári jezsuita egyetem szervezete és építkezései a XVIII, Században, Erdélyi Múzeum, 50/1–2, p. 1–13.
3. Cociş, S., Lăzărescu, V., Ferencz, Sz. Ursuțiu, A., Urák, M., Bârcă, V., Sava, V., Mărginean, Fl. (2019) Cluj-Napoca, jud., str. Avram Iancu Nr. 23–25, CCA. Campania 2018, p. 269–270.
4. Crişan, I. H., Bărbulescu, M., Chirilă, E., Vasiliev, V., Winkler, I. (1992) Repertoriul arheologic al județului Cluj, Cluj-Napoca.
5. Herepei J. (1993) A Farkas utcai harangláb és haranglábkert, Művelődés, XLII/10, Oct., p. 36–41.
6. Herepei J. (2004) A régi papilak, în vol. P. Sas (ed.) Kolozsvár történeti helyrajza, Kolozsvár, p. 545–555.
7. Kovács Zs. (2010) Coloana Mariei Immaculata din Cluj. Un monument central-european în Transilvania barocă, SUBB Historiae Artium, LV, 7–24.
8. Lupescu R. (2021) Kolozsvár második középkori erődítése az írott források tükrében, în vol. Zs. Bogdándi, V. Dáné, M. Lupescu Makó (ed.), Album amicorum: Tanulmányok Sipos Gábor születésének 70 : évfordulójára, Kolozsvár, p. 433–456.
9. Marcu, D. V., Csók, Zs., Lupescu, R., Rusu, C. (2008) Cluj-Napoca, jud. Cluj, Biserica reformată centrală, CCA. Campania 2007, p. 131.
10. MNL OL, S 105, No. 2 Magyar Nemzeti Levéltár, Budapest, Térképtár, Kormányhatósági fondokból kiemelt térképek (17. sz.–20. sz.), Erdélyi kormányhatósági levéltárból kiemelt térképek (1798–1868), S 105, No. 2 (Situations Plan von den ehemaligen Jesuiten Collegio zu Klausenburg samt den dazu gehörigen Gebauden, 1803), https://maps.hungaricana.hu/en/MOLTerkeptar/31952/?list=eyJxdWVyeSI6ICJrb2xvenN2YXIgMTgwMyJ9.
11. Szalárdi J. (1853) Szalárdi, Siralmas magyar krónika, 9, Pest.
12. Toda, O., László, K., Mărginean, Fl., Csók Zs. (2022) Urban Planning and Urban Lots in Cluj during The Modern Period. A Historical-Archaeological Perspective on the Emmanuel de Martonne, Hermann Oberth and Gaál Gábor Streets, ActaMN, 59/II, p. 101–146. doi: 10.54145/ActaMN.59.04.
13. Ursuțiu, A., Dima, C. Mustață, S., Ferencz, Sz., Rusu, C. (2009) Cluj-Napoca, jud. Cluj, str. M. Kogălniceanu Nr. 12–14, CCA. Campania 2007/Valahica XXI, p. 287–288.
14. Vincze Z. (2014) A kolozsvári régészeti iskola a Pósta Béla-korszakban (1899–1919), Kolozsvár.
15. Weisz A. (2018) B: A: 1.6.5.1, în vol. M. Lupescu Makó, I. Costea, O. Ghitta, G. Sipos, E. Rüsz‑Fogarasi (ed.), Cluj – Kolozsvár – Klausenburg 700. Várostörténeti tanulmányok. Studii de istorie urbană, Kolozsvár, p. 163–171.
2. Biró V. (1945) A kolozsvári jezsuita egyetem szervezete és építkezései a XVIII, Században, Erdélyi Múzeum, 50/1–2, p. 1–13.
3. Cociş, S., Lăzărescu, V., Ferencz, Sz. Ursuțiu, A., Urák, M., Bârcă, V., Sava, V., Mărginean, Fl. (2019) Cluj-Napoca, jud., str. Avram Iancu Nr. 23–25, CCA. Campania 2018, p. 269–270.
4. Crişan, I. H., Bărbulescu, M., Chirilă, E., Vasiliev, V., Winkler, I. (1992) Repertoriul arheologic al județului Cluj, Cluj-Napoca.
5. Herepei J. (1993) A Farkas utcai harangláb és haranglábkert, Művelődés, XLII/10, Oct., p. 36–41.
6. Herepei J. (2004) A régi papilak, în vol. P. Sas (ed.) Kolozsvár történeti helyrajza, Kolozsvár, p. 545–555.
7. Kovács Zs. (2010) Coloana Mariei Immaculata din Cluj. Un monument central-european în Transilvania barocă, SUBB Historiae Artium, LV, 7–24.
8. Lupescu R. (2021) Kolozsvár második középkori erődítése az írott források tükrében, în vol. Zs. Bogdándi, V. Dáné, M. Lupescu Makó (ed.), Album amicorum: Tanulmányok Sipos Gábor születésének 70 : évfordulójára, Kolozsvár, p. 433–456.
9. Marcu, D. V., Csók, Zs., Lupescu, R., Rusu, C. (2008) Cluj-Napoca, jud. Cluj, Biserica reformată centrală, CCA. Campania 2007, p. 131.
10. MNL OL, S 105, No. 2 Magyar Nemzeti Levéltár, Budapest, Térképtár, Kormányhatósági fondokból kiemelt térképek (17. sz.–20. sz.), Erdélyi kormányhatósági levéltárból kiemelt térképek (1798–1868), S 105, No. 2 (Situations Plan von den ehemaligen Jesuiten Collegio zu Klausenburg samt den dazu gehörigen Gebauden, 1803), https://maps.hungaricana.hu/en/MOLTerkeptar/31952/?list=eyJxdWVyeSI6ICJrb2xvenN2YXIgMTgwMyJ9.
11. Szalárdi J. (1853) Szalárdi, Siralmas magyar krónika, 9, Pest.
12. Toda, O., László, K., Mărginean, Fl., Csók Zs. (2022) Urban Planning and Urban Lots in Cluj during The Modern Period. A Historical-Archaeological Perspective on the Emmanuel de Martonne, Hermann Oberth and Gaál Gábor Streets, ActaMN, 59/II, p. 101–146. doi: 10.54145/ActaMN.59.04.
13. Ursuțiu, A., Dima, C. Mustață, S., Ferencz, Sz., Rusu, C. (2009) Cluj-Napoca, jud. Cluj, str. M. Kogălniceanu Nr. 12–14, CCA. Campania 2007/Valahica XXI, p. 287–288.
14. Vincze Z. (2014) A kolozsvári régészeti iskola a Pósta Béla-korszakban (1899–1919), Kolozsvár.
15. Weisz A. (2018) B: A: 1.6.5.1, în vol. M. Lupescu Makó, I. Costea, O. Ghitta, G. Sipos, E. Rüsz‑Fogarasi (ed.), Cluj – Kolozsvár – Klausenburg 700. Várostörténeti tanulmányok. Studii de istorie urbană, Kolozsvár, p. 163–171.
Note:
1.
O tratare recentă a fortificațiilor orașului din perioada medievală târzie, la Lupescu 2021.
2.
Vezi, de exemplu: Crișan et alii 1992, 133–136; Marcu et alii 2008, 131; Ursuțiu et alii 2009, 287–288; Cociș et alii 2019, 269–270; Vincze 2014, 412, 422–424.
3.
Asztalos 2009.
4.
O analiză detaliată a descoperirilor de pe cele trei străzi adiacente, vezi în Toda et alii 2022.
5.
Asztalos 2009, 82.
6.
Weisz 2018.
7.
Pentru unele aspect ale vechii configurații, vezi și Herepei 1993; Herepei 2004.
8.
Szalárdi 1853, 237.
9.
Biró 1945.
10.
MNL OL, S 105, No. 2.
11.
Kovács 2010.