Municipiul București | Comuna: Municipiul București | Judeţ: Municipiul-București | Punct: Străulești - Măicănești. Șos. Gheorghe Ionescu Sisești, 303-309 | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică preventivă București, Punct: Străulești - Măicănești, Șos. Gheorghe Ionescu Sisești, 303-309
Anul cercetarii:
2022
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène târziu;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 179132.60 |
Județ:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Unitate administrativă:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Localitate:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Punct:
Străulești - Măicănești. Șos. Gheorghe Ionescu Sisești, 303-309
Localizare:
| 179132.60 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ignat | Theodor Aurelian | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Nicolae | Radu | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Situl Străulești-Măicănești este situat în partea de nord-vest a municipiului București, pe malul stâng al râului Colentina, între malul nordic al lacului Grivița și șoseaua Gheorghe Ionescu Sisești, la est de pârâul Mogoșoaia.
Descoperirile din cadrul sitului datează din epoca neolitică, epoca Bronzului timpuriu, culturile Tei, Glina III, epoca daco-romană (sec. II-IV), epoca migrațiilor (sec. VI-VII), epoca medievală timpurie (sec. X-XI), epoca medievală (sec. XIV-XVI).
În anul 2009 o echipă din partea Muzeului Municipiului București aflată sub coordonarea domnului Gheorghe Mănucu-Adameșteanu a efectuat cercetări preventive pe terenul de la numerele 303-309. Cu această ocazie au fost cercetate mai multe complexe arheologice din așezarea de secol III cercetată inițial de Margareta Constantiniu în anul 1960, dintre care amintim 3 cuptoare, o locuință de suprafață și cinci gropi menajere.
În 2022, pe aceeași proprietate, o echipă din partea Muzeului Municipiului București a efectuat cercetări arheologice preventive pentru un proiect de instalare a unei conducte de gaz. Pe traseul șanțului pentru conductă a fost identificat în profil, urmele unei structuri de combustie și o locuință adâncită. Pentru cercetare amănunțită a fost deschisă o casetă de aproximativ 11,50 m2. Condițiile din teren nu au permis cercetarea integrală a locuinței, întrucât aceasta se extindea în afara limitelor proprietății.
După deschiderea casetei a putut fi cercetate o locuința și, în interiorul ei, un cuptor, datate în perioada secolelor II-III d. Hr.
Complexul 1 este o locuință adâncită, săpată în argila galbenă, iar podeaua este înclinată de la nord spre sud, conformându-se cu relieful din vechime. Între limitele casetei, locuința a fost surprinsă parțial, fiindu-i identificat doar limita nordică. Conține cantități mari de ceramică specifică secolelor II-III, oase de animale și un număr mic de fragmente de chirpici ars și de crustă de vatră. Nu au fost identificate obiecte așezate direct pe podeaua locuinței sau în zona cuptorului, ceea ce ar indica că locuința era curată în momentul abandonului.
Complexul 2 este un cuptor în formă de potcoavă, săpat în peretele nordic al locuinței. Grosimea amprentei termice era de aproximativ 0,12 metri. Plita a fost amenajată cu un strat de lut netezit și nu prezenta semne de refacere. Umplutura cuptorului nu conținea materiale arheologice.
Inventarul arheologic, recuperat exclusiv din umplutura locuinței, constă în fragmente ceramice, fragmente de oase animale, dinți de animale, fragmente de plită și chirpici ars. Ceramica este atât locală, de tradiție La Tene, cât și de import, anume fragmente din amfore pontice, ulcioare de mici dimensiuni și un blid. Două dintre fragmentele osoase prezintă urme de descărnare, iar altul este calcinat.
Concluzii
Locuința identificată a fost datată, pe baza materialului ceramic, în perioada secolele II-III d. Hr., ca aparținând culturii Chilia-Militari. În baza analogiilor cu materialul recuperat în campaniile precedente, precum și a poziționării locuinței, considerăm că aceasta face parte din așezarea cercetată în anul 2009.
Abstract [EN]:
The archaeological campaign of 2022 has unearthed a dwelling and a domestic oven dated to the 2nd-3rd centuries (Chilia - Militari culture). Judging by the similarities between the recovered archaeological materials and the proximity of the dwellings, we conclude that the complexes we have discovered are part of the same settlement as the ones excavated during the 2009 campaign, on the same property.
Bibliografie:
1. Bichir, Gh. (1973) Cultura carpică, (Biblioteca de arheologie XX), București.
2. Bichir, Gh. (1984) Geto-dacii din Muntenia în epoca romană, București.
3. Ciaușescu, M., Gligor, M. (2006) Un ansamblu ceramic de perioadă severiană de la Alba Iulia. Contribuții la istoria economică a așezărilor de la Apulum, în Apulum, XLIII/1, p. 237-251.
4. Constantiniu, M. (1962) Sectorul Străulești-Lunca, p. 79-104, în M. Constantiniu, Panait I. Panait, Săpăturile de la Bucureștii Noi, CAB, 1, p. 77-138.
5. Diaconu, Gh. (1965) Târgșor. Necropola din secolele III-IV e. n. (Biblioteca de arheologie VIII), București.
6. Mănucu - Adameșteanu, Gh., Căpățână, D., Boroneanț, V., Palincaș, N. Măgureanu, A. (2005) Săpăturile arheologice de salvare la Pantelimon (2004), în CAB VI, p. 83-172.
7. Mănucu - Adameșteanu, Gh. Raport de cercetare arheologică preventivă pentru terenul situat în staţiunea „Străuleşti Luncă”, şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti, nr. 303-309, sector 1, Bucureşti.
8. Negru, M., Schuster, C. F., Moise, D. (2000) Militari-Câmpul Boja. Un sit arheologic pe teritoriul Bucureștilor, București.
9. Negru, M. (2007) Militari Câmpul Boja (vol. III). Settlements of 2nd - 4th Centuries A.D. (Archaological excavations since 2001-2006), Târgoviște.
10. Dinu V. Rosetti (1936) Din preistoria Bucureștilor. I. Civilizația tip București, București.
11. Șovan, O. (2009) Necropola de tip Sântana de Mureș – Černjachov de la Mihălășeni (jud. Botoșani), Târgoviște.
12. Turcu, M. (992) Descoperiri arheologice la Militari - Câmpul Boja (București). Secolele II-III și VI e.n., în CAB IV, p. 37-56.
2. Bichir, Gh. (1984) Geto-dacii din Muntenia în epoca romană, București.
3. Ciaușescu, M., Gligor, M. (2006) Un ansamblu ceramic de perioadă severiană de la Alba Iulia. Contribuții la istoria economică a așezărilor de la Apulum, în Apulum, XLIII/1, p. 237-251.
4. Constantiniu, M. (1962) Sectorul Străulești-Lunca, p. 79-104, în M. Constantiniu, Panait I. Panait, Săpăturile de la Bucureștii Noi, CAB, 1, p. 77-138.
5. Diaconu, Gh. (1965) Târgșor. Necropola din secolele III-IV e. n. (Biblioteca de arheologie VIII), București.
6. Mănucu - Adameșteanu, Gh., Căpățână, D., Boroneanț, V., Palincaș, N. Măgureanu, A. (2005) Săpăturile arheologice de salvare la Pantelimon (2004), în CAB VI, p. 83-172.
7. Mănucu - Adameșteanu, Gh. Raport de cercetare arheologică preventivă pentru terenul situat în staţiunea „Străuleşti Luncă”, şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti, nr. 303-309, sector 1, Bucureşti.
8. Negru, M., Schuster, C. F., Moise, D. (2000) Militari-Câmpul Boja. Un sit arheologic pe teritoriul Bucureștilor, București.
9. Negru, M. (2007) Militari Câmpul Boja (vol. III). Settlements of 2nd - 4th Centuries A.D. (Archaological excavations since 2001-2006), Târgoviște.
10. Dinu V. Rosetti (1936) Din preistoria Bucureștilor. I. Civilizația tip București, București.
11. Șovan, O. (2009) Necropola de tip Sântana de Mureș – Černjachov de la Mihălășeni (jud. Botoșani), Târgoviște.
12. Turcu, M. (992) Descoperiri arheologice la Militari - Câmpul Boja (București). Secolele II-III și VI e.n., în CAB IV, p. 37-56.