Municipiul București | Comuna: Municipiul București | Judeţ: Municipiul-București | Punct: șos Chitilei 242, sect. 1. Situl arheologic „Chitila – Așezare” | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică preventivă București, Punct: șos Chitilei 242, sect. 1, Situl arheologic „Chitila – Așezare”
Anul cercetarii:
2022
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor;
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Cod RAN:
| 179132.01 |
Județ:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Unitate administrativă:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Localitate:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Punct:
șos Chitilei 242, sect. 1. Situl arheologic „Chitila – Așezare”
Localizare:
| 179132.01 |
Lista Ilustrațiilor - 10
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Iosipescu | Raluca-Georgeta | responsabil | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Duca | Mihai | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Iosipescu | Sergiu | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
Raport:
Situl arheologic „Chitila – Așezare” se află pe un teren unde a funcționat în ultimele decenii ale sec. XX Intreprinderea de Legume și Fructe care dispunea de depozite, platforme de sortare, sere, hale, linie de cale ferată pentru transportul de mărfuri; ulterior pe teren a fost amenajată Fabrica de Bere - Băuturi Chitila. Supravegherea arheologică a fost impusă prin Aviz nr. 1065/02.05.2022 emis de Direcția pentru Cultură a Municipiului București pentru continuarea lucrărilor „Construire ansamblu de locuințe colective, subsol tehnic parțial, P+4E, P+6E, anexe, organizare de șantier, drum, parcări amenajări exterioare, piscină, posturi de trasnsformare”. O parte din întreg amplasamentul proiectului se afla în zona de protecție a sitului „Chitila – Așezare” (cod LMI B-I-s-B-17858) datat secolele VI – VII p. Chr. Supravegherea arheologică s-a desfășurat pe o arie limitată, reprezentată de conturul fundațiilor a două imobile denumite C1 și C2 care se vor construi la limita de sud-est a zonei de protecție a sitului. Obiectivele supravegherii au constat în observarea, cercetarea și înregistrarea datelor arheologice. Inițial, întreaga zonă era acoperită de o platformă din plăci de beton care a fost înlăturată prin mijloace mecanizate. Adâncimea săpăturii a variat deoarece terenul prezintă o pantă naturală către E. Săpătura propriu-zisă s-a efectuat mecanizat cu un excavator cu cupă cu dinți. Pe cea mai mare parte a suprafeței au fost descoperite vechi instalații care țineau de funcțiunile industriale anterioare (țevi, camere de vizitare, fundații de susținere pentru stâlpi, traverse de lemn, diferite camere subterane din beton. În timpul excavării cu cupa cu dinți s-a conturat ceea ce părea inițial a fi o podea de cărămidă, astfel încât s-a procedat la curățarea ei pentru a identifica un posibil complex arheologic. După curățare s-a observat că podeaua de cărămidă, suprapusă de o placă de beton, era așezată pe un strat de pământ compact de culoare cafenie. Pavimentul de cărămidă se întindea pe o lungime (atât cât a putut fi surprinsă) de aprox. 17-20m, observându-se foarte bine pe profilul de N al săpăturii. Continuând excavarea, sub nivelul de pământ de culoare cafenie au fost descoperite țevi și alte structuri de beton, ceea ce a confirmat faptul că pavimentul de cărămidă reprezenta tot o fază de amenajare contemporană, ulterior abandonată. După ce s-a efectuat săpătura mecanizată aproape de cota de fundare prevăzută în proiect s-a solicitat beneficiarului ca ultimii 20-25 de cm să fie săpaţi cu o cupă de taluz pentru a putea observa existența unor eventuale complexe arheologice. Nu s-a procedat la utilizarea cupei de taluz decât după înlăturarea rămăşiţelor fostei platforme, prezența acesteia făcând practic imposibilă săpătura. Săpătura cu cupa de taluz a început de la V către E și, după aprox. 25 m, în pământul galben, s-a conturat o pată de culoare neagră ce părea a fi o groapă, iar în continuare, pe următorii 20-25 de metri s-au conturat încă alte 4 complexe. În aceste zone a fost oprit utilajul pentru a putea curăța zona și a verifica dacă este vorba despre complexe arheologice sau doar urme ale intervențiilor contemporane. Exceptând cele 5 potenţiale zone arheologice, pe jumătatea de E a tronsonului au mai fost identificate alte pete de culoare, însă acestea s-au dovedit a fi urme ale unor scurgeri de apă, pământul având o culoare verzuie și un miros specific de mâl. Identificarea limitelor pentru 4 din cele 5 gropi s-a putut face cu ușurință, pentru ultimul complex însă a fost mai dificil. Astfel, după identificarea complexelor s-a trecut la cercetarea lor prin golirea pe contur. Complexele arheologice pot fi definite ca gropi menajere datorită conținutului lor și a modului în care materialul arheologic a fost descoperit și identificat. Materialul arheologic este preponderent ceramic, la care se adaugă așchii de silex, tuf vulcanic și oase de animal. Spre deosebire de datele cunoscute, materialul arheologic indică prezența culturii Boian, faza Bolintineanu (5300-5000 a. Chr.) și epoca La Tène (sec. V-I a. Chr.). Cx 1. Au fost descoperite mai multe fragmente ceramice sparte din vechime și de silex. Diametrul complexului este de 1,70 m, adâncimea de 0,36 m, groapa având un profil în mâner de coș. Cx 2. S-a conturat ca o pată de culoare neagră de formă rotundă de mici dimensiuni cu diametru de 0,50 m și adâncime de 0,25 m. În urma golirii pe contur a gropii, în interiorul ei nu a fost descoperit material arheologic. Cx3. Reprezintă o groapă menajeră în formă de clopot cu diametrul la gură de c. 1,64 m, la bază c. 1,94 m și adâncime de 0,70 m. Materialul ceramic descoperit este fragmentar, spart din vechime, amestecat cu pământ. Cx4. În acest complex nu a fost descoperit nici un material arheologic. Probabil groapa și acumularea de apă stătută poate fi pusă în legătură cu scurgerea unor țevi care aparțineau de instalațiile utilizate anterior. Cx 5. Materialul arheologic descoperit constă în fragmente ceramice, fragmente și așchii de silex. Complexele arheologice identificate și cercetate au fost cruţate de intervențiile și construcțiile succesive ce au avut loc în această zonă. Complexele au rămas nederanjate sub platformele de beton amenajate pentru funcționarea întreprinderilor care s-au succedat pe acest amplasament. Faptul că nu au fost realizate intervenții majore la adâncimi mari pe acest tronson a contribuit la păstrarea lor. Pe de altă parte, nu se poate generaliza această observație, în proximitatea zonei unde au fost descoperite complexele arheologice, au existat intervenții moderne care au afectat subsolul pe adâncimi mult mai mari (cuzineți de beton pentru susținere a stâlpilor pentru hale, încăperi sau fundații subterane din beton, conducte din fontă etc) Supravegherea arheologică realizată la limita zonei de protecție a sitului ”Chitila – Așezare” nu a identificat urme aparținând epocii migrațiilor, sec. VI-VII p. Chr., dar a pus în evidență existența unor urme antropice constând în gropi menajere din preistorie, necunoscute până în acest moment. Având în vedere rezultatele cercetării arheologice nu putem afirma dacă vestigiile descoperite aparțin unei locuiri sezoniere sau unei așezări cu o viețuire mai îndelungată. Din cele 5 complexe descoperite 2 se încadrează cronologic eneoliticului (Cx1 și CX5), 1 epocii La Tène (Cx3) iar 2 reprezintă intervenții moderne.
Abstract [EN]:
The archaeological survey was carried out on a limited area located in the protection zone of the archaeological site „Chitila - Așezare” (LMI code B-I-s-B-17858), dated in the 6th - 7th centuries AD. No traces belonging to the period of migrations were identified, but anthropic traces consisting of household pits from prehistoric times were highlighted. The archaeological material discovered consists of ceramic fragments, flint chips, volcanic tuff and animal bones. Contrary to the known data, the archaeological material indicates the presence of the Boian culture, the Bolintineanu phase, and from La Tène era.