Timișoara | Comuna: Municipiul Timișoara | Judeţ: Timiș | Punct: Parcul Cetăţii-Parcul Civic Timișoara, Strada I.C. Brătianu | Anul: 2021


Descriere:

Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Timișoara, jud. Timiș Punct: Parcul Cetăţii-Parcul Civic Timișoara, Strada I.C. Brătianu
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 155252.06 |
Județ:
TIMIŞ
Unitate administrativă:
MUNICIPIUL TIMIŞOARA
Localitate:
TIMIŞOARA
Punct:
Parcul Cetăţii-Parcul Civic Timișoara, Strada I.C. Brătianu
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Stavilă Andrei responsabil Universitatea de Vest, Timişoara
Raport:
Punctul arheologic cercetat, „Modernizare Parcul Cetăţii – Parcul Civic Timișoara – Strada I.C. Brătianu, mun. Timişoara, jud. Timiş”, este amplasat la 0,33 km SV față de Hotelul Continental, la 0,15 km E față de Castelul Huniade și la 0,48 km NNE față de Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Din punct de vedere administrativ aceasta se află în teritoriul localității Timișoara, integrat cartierului Cetate. Cercetările mai vechi desfășurate în apropierea punctului arheologic investigat de noi cu ocazia modernizării Parcului Civic au avut în vedere areale din jurul Castelului Huniade, din Piaţa Victoriei sau de pe strada Lucian Blaga. Observaţii arheologice, dar și legate de peisajul specific zonei centrale a Timișoarei secolului XVIII-XIX sunt realizate şi de Alexandru Rădulescu cu ocazia cercetărilor preventive prilejuite de construcția pasajului din fața Operei Naționale Române din Timișoara. Acesta identifică aici un vechi braț al Begăi – cunoscut în memoria locală ca Timiş sau Timişel – acesta întinzându-se între clădirea Castelului Huniade şi Casa de Modă, curgând spre vest prin faţa Operei, îndreptându-se apoi spre sud-vest pe sub Restaurantul Ana Lugojana (Restaurant Lloyd). Din punct de vedere arheologic, aici au fost identificate fundațiile zidurilor fortificației Vauban a Timişoarei, dar şi a porţii Petrovaradinului, acestea adâncindu-se în sol aprox. 3 m[1]. Cercetări au mai fost realizate şi în cursul anului 2007, de către un colectiv condus de Al. Rădulescu , acestea vizând latura de est a Castelului Huniade[2]. Cea mai recentă cercetare din apropierea arealului investigat de noi se a cuprins întregul areal al străzii Lucian Blaga. Cercetările în acest caz au fost determinate de reabilitarea și transformarea străzii în zonă pietonală. În urma cercetării a fost posibilă documentarea mai multor faze din lemn a arhitecturii medievale, un canal de aducțiune a apei din piatră și cărămidă, precum și o amenajare din cărămidă cu mortar, reprezentând o întindere de aproximativ 40 mp[3]. Cercetarea din Parcul I.C Brătianu a debutat după o intervenție neautorizată în sol a executantului lucrării aceasta ducând la identificarea și afectarea parțială a unor ziduri aparţinând fortificaţiei bastionare a Timişoarei. Totodată a fost ridicat și un cadru din fier-beton în jurul forajului executat în acest perimetru. Obiectivul cercetării a fost documentarea structurilor din zidărie și a stratigrafiei, precum şi salvarea patrimoniului mobil din sol. Cercetarea punctuală a presupus lărgirea suprafeței excavate de către antreprenor – pe o lățime de 2 m – pentru a contura mai bine fragmentele de zid și de a documenta astfel contextul acestora. În rândurile următoare vom descrie situațiile arheologice și structurile de zidărie identificate în cadrul suprafeței cercetate (Pl.1/1-2). În profilul estic care a avut 11 m lungime a fost identificat fragmentul unui zid care a aparţinut fortificației bastionare a Timișoarei. Stratigrafia surprinsă pe acest profil este următoarea: 1. Sol lutos-nisipos, negru, afânat în cadrul căruia identificăm cărămidă și rădăcini de copaci; 2. Nivel de cărămizi și moloz; 3. Sol lutos-nisipos, cenușiu închis, cu fragmente de cărămidă în compoziție; 4. Nivel constând din nisip galben în amestec cu flecuri de lut cenușiu; 5. Nivel constând într-un sol lutos, negru, afânat amestec cu fragmente de cărămidă; 6. Nisip galben compact; 7. Sol lutos-nisipos, compact cu flecuri ruginii. Nivelele descrise mai sus încadrează un fragment de zid din care se mai păstrează 15 asize. Acesta a putut fi documentat pe o lungime de 3,85 m şi o lăţime de 1,5 m. Atât la interior, cât și la exterior zidul păstrează la bază un brâu realizat din două cărămizi dispuse orizontal. Acest brâu s-a păstrat precar. Zidul a fost sprijinit pe o fundație de piloni de lemn cu rol de stabilizare a solului. Pilonii aveau grosimea de 20 cm, fiind dispuși la o distanță de 50 de cm unul față de celălalt. Într-o mică măsură zidul a fost afectat de lucrările de investiții. Interesantă este prezența nivelului masiv de nisip regăsit între acest zid şi structura boltită surprinsă în colţul de sud-est al suprafeţei (Pl.3/1,3; Pl.4/1-2). În profilul sudic este prins un fragment de zid care formează o boltă (Pl.3/2; Pl.4/3-4). Dimensiunile acestui zid se referă la o lungime de 1,9 m şi o lăţime de 1 m. Pentru a forma bolta zidăria a fost țesută, cărămida fiind legată cu mortar. Țesătura a presupus îmbinarea a două cărămizi cu lungimea de 20 cm, rândul următor fiind succedat de trei cărămizi: una cu lungimea de 20 cm, în capeții acesteia fiind adăugate alte două de câte 10 cm lungime. La vest de acest zid a putut fi documentată în profil o groapă umplută cu moloz, provenit probabil din demantelarea zidului. Stratigrafia documentată pe profil constă în următoarea succesiune de nivele: 1. Sol lutos, negru, afânat; 2. Cărămizi şi moloz; 3. Sol lutos, negru, afânat; 4.moloz şi cărămidă; 5. Sol lutos, cenușiu deschis, afânat cu pigmentație de mortar; sol cenușiu deschis cu flecuri ruginii, nisip şi lut (steril arheologic); În profilul vestic și parțial cel nordic având o orientare pe direcția NE-SV a fost documentat un alt fragment de zid (Pl.2). Lungimea surprinsă a zidului este de 4,1 m, iar lățimea de 2,3 m. Zidul păstrează 16 asize din cărămidă țesută și legată cu mortar. Zidul presupune două părți adosate. În fața zidului a fost identificat un nivel de călcare păstrat precar, acesta fiind construit pe o fundație realizată din moloz peste care s-a turnat mortar cu rol de egalizare al nivelului. Peste acest nivel au fost așezate în plan două rânduri de cărămidă. Nu a fost surprins în acest caz nivelul de fundare al zidului. Stratigrafia profilului nordic s-a compus din: 1. Sol lutos-nisipos, afânat, în amestec cu cărămidă şi rădăcini; 2. Strat de moloz; 3. Nisip; 4. Sol lutos-cenușiu-deschis, afânat în care se găsesc fragmente de cărămidă; 5. Sol lutos, galben, compact amestecat cu cărămidă; 6. Nisip ruginiu în amestec cu flecuri de lut gri-albăstrui (sol steril). Dimensiunile reduse ale cercetării de față, precum și lipsa unor ansambluri nu ne permit atribuiri certe în ceea ce privește apartenența zidurilor la părți anume ale fortificației bastionare. Cu certitudine însă acestea aparțin ansamblului arhitectural al Bastionului Pulberăriei (Bastionul IV).
Abstract [EN]:
The research in I.C Brătianu Park started after an unauthorized intervention in the subsoil by the constructor, leading to the identification and partial damage of some walls belonging to the modern fortification of Timişoara. For this, the surface excavated by the constructor was widened - to a width of 2 m - to better outline the fragments of the wall and thus document their context. Thus, three fragments of the wall belonging to the architectural ensemble of the Powder Bastion (4th Bastion of the Fortification) were better highlighted.
Bibliografie:
1. Rădulescu (1979): Rădulescu A., Mărturii istorice în Piața Operei din Timișoara, în MCA, 3 1979, p. 405-408.
2. Rădulescu et al. (2007): Rădulescu A., Tănase D., Kopeczny Z., Raport preliminar privind cercetările arheologice preventive de la Timişoara - Castelul Huniade 2007, în Banatica 18, 2008.
3. Hamat (2015): Hamat Ana Cristina, La braț cu Evliya Çelebi prin cetatea Timișoarei. Studiu de caz: piața medievală târzie descoperită pe str. Lucian Blaga, în Forţiu S., Stavilă A., ArheoVest, Nr. III: In Memoriam Florin Medeleț. Interdisciplinaritate în Arheologie, Timişoara, 28 noiembrie 2015, p. 541-543.
Note:

1.
Rădulescu 1979, 405-408.


2.
Rădulescu et al. 2008.

3.
Hamat 2015, 541-543.