Nădășelu | Comuna: Gârbău | Judeţ: Cluj | Punct: sit 14 (km 10+740-10+930), Autostrada Brașov - Tg. Mureș – Cluj - Oradea, Sector 3A Cluj vest (Gilău) - Mihăiesți, Tronson 3A2, km 8+700-25+500 | Anul: 2021


Descriere:

Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Nădășelu, com. Gârbău, jud. Cluj Punct: sit 14 (km 10+740-10+930), Autostrada Brașov - Tg. Mureș – Cluj - Oradea, Sector 3A Cluj vest (Gilău) - Mihăiesți, Tronson 3A2, km 8+700-25+500
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Cod RAN:
| 57975.08 |
Județ:
CLUJ
Unitate administrativă:
GÂRBĂU
Localitate:
NĂDĂŞELU
Punct:
sit 14 (km 10+740-10+930), Autostrada Brașov - Tg. Mureș – Cluj - Oradea, Sector 3A Cluj vest (Gilău) - Mihăiesți, Tronson 3A2, km 8+700-25+500
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cupcea George responsabil Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Beu-Dachin Eugenia participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Ciongradi Carmen participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Danciu Sebastian participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Gui Monica participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Onofrei Cosmin Gabriel participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Petiş Ioniţă participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Roman Cristian Aurel participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Rotea Mihai participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Urák Malvinka participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Ciocan Evelyn participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Ciobanu Ciprian participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Raport:
Situl nr. 14 este situat, din punct de vedere administrativ, în hotarul localității Nădășelu, comuna Gârbău, județul Cluj. Geografic, se află în microregiunea Dealurile Clujului, câmpia Someșană. Localizat în partea sud-vestică a satului, deasupra cimitirului, la 1 km SV de pădurea Budulău, la cca. 500 m vest de Valea Mare (Nădășel), pe panta unui deal cu o altitudine maximă de 565 m, a fost supus la numeroase alunecări de teren și eroziune. Prima cercetare a sitului a avut loc în anul 2016, cu ocazia lucrărilor de diagnostic arheologic. În urma trasării unor șanțuri de sondări realizate mecanizat, cu excavatoare cu cupe de taluz, rezultând sondaje late de 2 m, lungi între 7 și 10 m, dispuse în funcție de relieful zonei, s-a descoperit un sit cu o întindere de 22.056 mp. În primăvara anului 2017 au început lucrările de săpătură preventivă, organizate de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, lucrări care au fost însă sistate înaintea cercetării și documentării în întregime a sitului. Cercetarea preventivă a porțiunii afectate de lucrările de construire a autostrăzii a avut in vedere eliberarea de sarcină arheologică a terenului afectat de viitorul proiect investițional. Din punct de vedere arheologic s-a urmărit definirea cu exactitate a artefactelor și vestigiilor, a orizontului cultural cronologic căruia îi aparţin acestea, recuperarea prin metode specifice a inventarelor și datelor istorice, prin cercetarea exhaustivă a ariei afectate. În această primă campanie au fost identificate și conturate o serie de complexe arheologice și zone cu acumulare de material. Un număr de 22 de complexe au fost săpate și documentate. Unele zone marcate ca și complexe s-au dovedit a fi bioperturbări (galerii subterane făcute de animale). Majoritatea complexelor arheologice se încadrează în categoria gropilor de diferite forme, au fost descoperite însă și anumite structuri a căror funcționalitate, pe baza inventarului, poate fi atribuită locuințelor. Un șanț lung, surprins în zona de densitate maximă a complexelor, urmând direcția de înclinare a pantei dealului, putea să aibă rol de drenare a apei. În cadrul campaniei din 2021, reluată după ce lucrările au fost sistate din cauza rezilierii contractului cu executantul anterior, perimetrul sitului a fost redecapat. Astfel, în primăvara anului 2021 au fost redescoperite trei gropi de mici dimensiuni (cx. 1, cx. 2 și cx. 4), o pată alungită, închisă la culoare, de formă unei semiluni (cx. 7), sondată în două zone prin metoda de casetare, care s-a dovedit a fi o ravenă naturală, și cinci suprafețe largi (cx. 3, cx. 5, cx. 6, cx. 8, cx. 9), în forma unor pete neregulate, de nuanță închisă, bogate în material arheologic observabil încă de la suprafață, dar cu artefacte amestecate, rulate, atât din epoca neolitică, cât și de la finalul eneolitic. Stratigrafia deseori deranjată și abundența materialului în poziție secundară poate fi explicată prin geomorfologia terenului, care favorizează desele alunecări de teren. În urma celor două campanii, care a dus la cercetarea exhaustivă a sitului, putem constata că este vorba de un sit cu caracter de locuire, complexele fiind în general gropi menajere, precum și de unele ravene formate natural, în urma alunecărilor de teren, care ulterior s-au umplut cu straturi succesive de argilă și pământ, scurs de pe panta dealului, rulând și un volum mare de material arheologic. Atât cât privește datarea acestuia, putem afirma că o serie de complexe au fost lipsite de material, însă el vin în strânsă legătură cu cele ce pot fi încadrate cronologic culturilor Starčevo-Criș și Coțofeni. Trei orizonturi cronologice distincte au fost surprinse în cadrul acestui nou sit cercetat: 1. O locuire neolitică timpuriu, orizont cronologic Starčevo-Criș, faza IVa, de care putem atribui cu certitudine 13 complexe (Cx. 16/2017; Cx. 22/2017; Cx. 23/2017; Cx. 27/2017; Cx. 45/2021; Cx. 4/2021; Cx. 5/2021; Cx. 6A+6B/2021; Cx. 8A+B+C/2021; Cx. 9F). Printre acestea se regăsesc gropile de extracție a lutului și/sau gropile menajere, amenajări de drenare a apei (?) în forma unor șanțuri paralele cu inclinația dealului, dar și amenajări de locuire cu urme de vetre/cuptor, sau o locuință arsă, cu vase prinse sub chirpici. După cum ne indică analogiile materialelor ceramice descoperite, putem afirma fără echivoc că orizontul de locuire Starčevo-Criș din situl 14 se poate încadra în faza Starčevo-Criș IVA (în cronologia lui Gheorghe Lazarovici). La acest palier cronologic putem include mai ales complexele Cx. 5, Cx. 6B, Cx. 8B, Cx. 8C, Cx. 8D și Cx. 9. Alte contexte arheologice neolitice timpurii, cum este cazul lui Cx. 9E și 9F, nu ar fi exclus să se lege și de un orizont mai timpuriu (?), poate undeva la finalul lui Starčevo-Criș IIIB, un argument fiind factura mai bună a materialului ceramic. Locuirea neolitică timpuriu de pe situl 14 ar trebui privit prin prisma descoperirilor Starčevo-Criș IVA din zona de nord-vest a României, care la acest palier cronologic conțin tot mai multe elemente liniare timpurii grefate în special pe materialul ceramic. O dovadă în acest sens constă în faptul că ornamentele „tradiționale” Starčevo-Criș, cum sunt cele prin barbotină organizată sau stropită, au pondere destul de scăzută în inventarul culturii materiale din situl discutat, în timp ce decorurile obținute prin linii incizate devin predominante. 2. Orizontul epocii cuprului, reprezentat de un sigur artefact rulat, un topor de tip Jászladány, artefact asociabil cu culturile Tiszapolgár și Bodrogkeresztúr. În această fază a cercetării însă nu poate fi legată de nici un complex săpat în cadrul sitului, prin urmare, ca ipoteză de lucru putem formula posibilitatea ca acest topor să fi ajuns acolo prin schimb și/sau comerț, și rămas în uz pentru o perioadă mai lungă de timp; 3. O locuire databilă la finalul eneoliticului, în Coțofeni, faza IIA, de care pot fi atribuite cu certitudine un număr de 8 complexe (Cx. 4/2017; Cx. 7/2017; Cx. 18/2017; Cx. 20/2017; Cx. 33/2017; Cx. 3A+B/2021; Cx. 8D/2021), fiind vorba de gropi de diferite forme și dimensiuni. Materialul ceramic, prin caracteristicile morfologice și tipologice are bune paralele în situl de Florești – Polus, jud. Cluj[1].
Abstract [EN]:
Site no. 14 is located in the nowadays locality Nădășelu. Topographically it is situated in the south-western part of the village, above the nowadays cemetery, 1 km SW from the Budulău forest, on the slope of a hill with a maximum altitude of 565 m. During the time, it was subjected to numerous landslides and erosion. The first research of the site took place in 2016, on the occasion of archaeological trial excavations. Following these works, an area with an extent of 22.056 sqm was discovered. In the spring of 2017, the preventive excavation works, organized by The National Museum of Transylvanian History, began but were stopped before the research and documentation of the entire site. The excavation was restarted in the early spring of 2021. Following the two campaigns, which led to the exhaustive research of the site, we can find that site 14 is a multiperiod site with features connected to habitation. Regarding its dating, we have to mention that a series of features were lacking the archaeological material. Still, they come in close connection with those that can be chronologically framed to the Starčevo-Criș and Coțofeni cultures. Three distinct chronological horizons can be separated. 1. An early Neolithic habitation, phase IVa horizon of the Starčevo-Criș pottery stile, including clay extraction and/or household pits, water drainage arrangements (?) in the form of ditches parallel to the inclination of the hill, but also dwellings with traces of hearths/oven, or a burnt house with pots trapped under adobe. 2. A copper age horizon, represented by a single rolled artefact, a Jászladány-type axe, an artefact associable with the Tiszapolgár and Bodrogkeresztúr cultures. 3. A horizon dated at the end of the Eneolithic, in Coțofeni, phase IIA, to which a number of 8 features can be attributed with certainty. The archaeological material was deposited in the storage facility of The National Museum of Transylvanian History.
Bibliografie:
1. Gogâltan, Molnár Kovács 2009 Gogâltan, F., Molnár Kovács, Zs., Locuirea Coțofeni/The Coțofeni settlement, In: Mustață, S., Gogâltan, F., Cociș, S., Ursuțiu, A. (eds) – Cercetări arheologice preventive la Florești – Polus Center, jud. Cluj (2007), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2009, 27-202.
2. Lazarovici 1977, Lazarovici, G., Gornea preistorie, Caiete Banatica, Seria Arheologie, 5, Reşiţa, 1977.
3. Lazarovici 1979 , Lazarovici, G., Neoliticul Banatului, Bibliotheca Musei Napocensis, IV, Cluj-Napoca, 1979.
4. Lazarovici 1984, Lazarovici, G. Neoliticul timpuriu în România, în Acta Musei Porolissensis, VIII, 1984, 49-104.
5. Maxim 1999, Maxim, Z., Neo-eneoliticul Transilvaniei. Date arheologice şi matematico-statistice, Bibliotheca Musei Napocensis, XIX, Cluj-Napoca, 1999.
Note:

1.
În această formă dorim să ne exprimăm mulțumirile noastre arheologului Alexandru Bărbat (Muzeul Civilizației Dacice și Romane de la Deva) pentru ajutorul oferit în determinarea ceramicii, chiar dacă nu a făcut parte din colectivul de cercetare.