Palazu Mare | Comuna: Municipiul Constanța | Judeţ: Constanța | Punct: Palazu Mare – „Malul Alb” (str. Vladimir Simu – str. Fuiorului) | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Constanța, jud. Constanța Punct: Palazu Mare – „Malul Alb” (str. Vladimir Simu – str. Fuiorului)
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Antichitate;
Epoci:
Neolitic; Epoca elenistică; Epoca romană;
Tipuri de sit:
Aşezare civilă;
Cod RAN:
| 60446.04 |
Județ:
CONSTANŢA
Unitate administrativă:
MUNICIPIUL CONSTANŢA
Localitate:
PALAZU MARE
Punct:
Palazu Mare – „Malul Alb” (str. Vladimir Simu – str. Fuiorului)
Localizare:
| 60446.04 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băjenaru | Constantin | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Georgescu | Ştefan Viorel | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Hamat | Ana Cristina | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Lascu | Marius | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Nopcea | Cătălin-Mircea | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Voinea | Valentina-Mihaela | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Rusu | Ioana | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Irimia | Adrian | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Măiță | Manuela | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Gligor | Adrian | participant | Total Business Land SRL |
| Borangic | Cătălin | participant | Total Business Land SRL |
| Vladu | Adrian | participant | Total Business Land SRL |
Raport:
Sectorul cercetat este situat în zona de N a municipiului Constanța, în partea de NV a cartierului Palazu Mare, în punctul cunoscut în literatura de specialitate ca ”Malul Alb”[1]. Potențialul arheologic ridicat al zonei a fost semnalat Direcției Județene pentru Cultură Constanța în anul 2020, în baza unor observații făcute de arheologii MINAC la limita terenului aparținând societății 3D American Style Development SRL, aflat la aproximativ 50 m V de zona studiată prin prezentul proiect. În respectiva adresă se propunea totodată realizarea de diagnostice arheologice intrusive pentru delimitarea exactă a întinderii acestui sit[2]. Cercetarea arheologică preventivă s-a desfășurat în cadrul obiectivului de investiție „CL 4 – Rețele de apă și canalizare zona periferică a Municipiului Constanța, Palazu Mare și Stațiunea Mamaia”, implementat de RAJA SA Constanța. Observațiile preliminare efectuate în urma supravegherii arheologice au permis efectuarea unei radiografii aproape complete a sitului în zona sa centrală, fiind evidențiate trei nuclee propuse pentru cercetare preventivă, aflate în ampriza străzilor Vladimir Simu și Fuiorului. Perimetrul cercetat a fost abordat în trei unități de cercetare arheologică (zona 1 – corespunzând cu str. Vladimir Simu – sector ANL, zona 2 – strada Vladimir Simu, zona 3 – strada Fuiorului și parțial strada Vladimir Simu), în suprafață totală de 2804 mp. Săpătura s-a realizat prin decaparea cu mijloace mecanizate a culoarului de lucru pe care se vor introduce conductele de apă și canalizare, urmată de răzuieli manuale ale profilelor și grundului, conturarea complexelor arheologice și săpătura manuală prin secționare apoi golire integrală a acestora. Au fost evidențiate și cercetate un număr de 146 complexe arheologice, repartizate cronologic în patru perioade: neolitic - 24, epoca elenistică - 99, epoca romană - 8, perioada modernă - 4. Un complex – mormântul izolat Cx. 75 – rămâne încă incert ca încadrare cronologică, până la efectuarea unei expertize antropologice și a unei datări radiocarbon. Pe baza materialului arheologic descoperit, dar și corelat cu tipul de umplutură din structurile adâncite, am putut stabili un număr de 24 complexe care aparțin epocii neolitice. Din punct de vedere al încadrării culturale, complexele aparțin unei faze pre-Hamangia (contemporană cu orizontul Karanovo III, dar și cu elemente care își găsesc analogii în arealurile Dudești, Boian-Bolintineanu și Usoe I), culturii Hamangia, culturii Gumelnița timpurie (faza Varna). Elementul de noutate este adus de faza pre-Hamangia, pentru prima dată atestată în zona litoralului dobrogean (fiind cea mai veche locuire neolitică cunoscută până în prezent). Principalul complex aparținând acestei faze este Cx. 55 – o structură de locuire de mari dimensiuni (c. 16 x 10 m la conturare), situată în zona centrală a sitului. Se remarcă bogăția materialului arheologic recuperat din complexele neolitice (ceramică, figurine din lut sau din piatră, unelte din silex, diverse piese utilitare), dar și cantitatea impresionantă de material osteologic, care va fi obiectul unui studiu amănunțit în viitor. Perioadei elenistice îi aparțin 99 de complexe arheologice, multe dintre acestea gropi cu caracter ritual (în care predomină obiceiul depunerii unei pietre pe fund). Alte depuneri care atestă acest caracter sunt scheletele întregi sau parțiale de câini și eventual defunctul din complexul Cx. 45 (pentru care sunt necesare analize antropologice). Un grup restrâns de gropi având resturi menajere în umplutură și cel puțin două structuri de tip bordei atestă și locuirea efectivă în acest sit. Imaginea asupra distribuției spațiale a complexelor și caracterul acestora este limitată de spațiul restrâns cercetat, iar viitoarele cercetări în zonă vor avea în atenție tocmai aceste obiective. Materialul arheologic recuperat denotă o preferință majoră pentru marfa elenistică de bună calitate (amfore, ceramică fină, ceramică de uz comun, fragmente de statuete tip Tanagra), la care se adaugă tradiționala ceramică indigenă lucrată cu mâna. Datarea complexelor este asigurată de numeroasele ștampile de Rhodos, care beneficiază după cum se știe de secvențieri bine delimitate, precum și de lipsa ștampilelor sinopeene. Astfel, se poate stabili cu mare probabilitate încadrarea cronologică a orizontului elenistic în prima jumătate a sec. II a.Chr. Pentru perioada romană au fost evidențiate opt complexe arheologice, dintre care patru sunt șanțuri de lotizare a terenurilor (bine cunoscute în peisajul arheologic tomitan) și alte două sunt gropi. Cea mai importantă descoperire este însă traseul apeductului subteran care alimenta orașul Tomis, cunoscut din cercetările mai vechi. Observațiile efectuate în zona străzii Fuiorului, unde s-au descoperit un cămin de vizitare și un puț de acces, indică faptul că apeductul traversează zona înaltă din punctul Malul Alb în sistem de galerie subterană, la circa 22 m adâncime (față de punctul cel mai înalt de pe traseu, situat la 24 m față de nivelul mării). Trecerea de la sistemul canalis structilis (canal îngropat, precum în zona Ovidiu sau în zona joasă din partea de Est a cartierului Palazu Mare – unde a fost cercetat pe mai multe porțiuni) în sistemul galeriei subterane (tunele realizate în aceeași manieră ca galeriile din orașul antic) s-a făcut din considerente practice și de siguranță, urmărirea curbei de nivel de-a lungul malului lacului Siutghiol nefiind o opțiune care să asigure stabilitate construcției, datorită eroziunii pronunțate a malurilor. Pe baza observațiilor din cercetările recente asupra acestui apeduct, dar și a materialelor recuperate din complexele romane, se poate avansa datarea construirii apeductului în prima jumătate a sec. II p.Chr. (cel mai probabil în epoca împăraților Hadrian sau Antoninus Pius).
Note:
1.
Gh. Papuc, Despre apeductele Tomisului, Pontica 15, 1982, p. 161-173, fig. 1 și fig. 3; Gh. Papuc, Tomis I. Aprovizionarea cu apă a cetății Tomis în epoca romană și romană târzie, Constanța, 2005, p. 89-90, fig. 17.
2.
Un prim diagnostic intrusiv a fost realizat în aprilie 2021 pe terenul cu nr. cadastral 251358, pe baza unui protocol de colaborare între Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași – instituție organizatoare și MINAC (membru în colectiv – dr. Viorel Ștefan Georgescu), fiind identificate câteva gropi aflate la marginea de V a așezării neolitice.