Moşniţa Veche | Comuna: Moşniţa Nouă | Judeţ: Timiş | Punct: CF nr. 407815/Moşniţa Veche, Situl arheologic de la Moşniţa Veche-Obiectiv 16-Dealul Sălaş | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 157861.03 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Moşniţa Nouă
Localitate:
Moşniţa Veche
Punct:
CF nr. 407815/Moşniţa Veche, Situl arheologic de la Moşniţa Veche-Obiectiv 16-Dealul Sălaş
Toponim:
Dealul Sălaş
Localizare:
| 157861.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bertea | Sofia | participant | Instiuție Nedefinită |
| Gal | Darius | participant | Instiuție Nedefinită |
| Rogozea | Octavian | responsabil | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Hegy | Alexandru | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Punctul Moşniţa Veche-16 a fost identificat în contextul cercetărilor de teren din 2010, care au avut ca rezultat descoperirea a 92 de noi obiective arheologice de o mare varietate cronologică ce acoperă un interval de timp cuprins între perioada neolitică şi cea modernă. Din ansamblul punctelor descoperite în teren se numără şi obiectivul Moşniţa Nouă 16 (M.N. 16) -nota 1.
Cercetările arheologice desfăşurate în situl Moşniţa Veche-16/Dealul Sălaş din toamna anului 2017 au fost determinate de ridicarea unei case şi au prilejuit cercetarea unei suprafeţe de 8,5 m × 9 m. În urma excavării acestei suprafeţe a fost posibilă identificarea a două complexe arheologice, acestea putând fi încadrate cronologic pe baza materialului descoperit, în neoliticul târziu/eneoliticul timpuriu, mai precis materialele aparţin grupului cultural Foeni-Petreşti A:
Cx. 1- groapă menajeră de formă circulară, Ø = 1, 4 m; ▼max = 0,9 m. Umplutura formată din două straturi: în partea superioară sol negru lutos cu numeroase fragmente de oase, ceramică şi chirpici; la bază un strat de cenuşă cu fragmente rare de cărbune de lemn.
Cx. 2- Groapă menajeră cu umplutura omogenă, circulară, tăiată de Cx, 1, Ø = 1 m; ▼max = 0,8 m.
Stratigrafia s-a dovedit a fi în general simplă, formată din două straturi:
1- Stratul superior, strat vegetal între 0 şi 0,4 cm (nivelul arabil).
2- Strat negru-lutos, compact, cu materiale arheologice Foeni. Stratul de cultură apare între 0,4 şi 0,65/0,7 cm. De la -0,7 m apare un sol argilos, brung-gălbui, steril din punct de vedere arheologic.
Utilajul litic cioplit descoperit este destul de numeros, fiind descoperite mai multe resturi de debitaj (aşchii), gratoare şi o lamă din „silex brun de Banatˮ.
Din inventarul uneltelor din os menţionam un fragment de străpungător, confecţionat dintr-un os de pasăre, descoperit în Cx. 1.
Materialul ceramic de aici este destul de fragmentar. Din punct de vedere al tehnologiei acesta poate fi încadrat în trei categorii distincte: ceramică fină, ceramică semifină şi ceramica grosieră.
Ceramica fină este caracterizată de o ardere blacktopped sau reducătoare. Suprafeţele acestor vase au fost lutruite cu atenţie, însă starea proastă de conservare face ca lustrul să fie păstrat numai pe alocuri. Pentru degresarea pastei a fost utilizat nisipul fin.
Pentru ceramica semifină sunt specifice fragmentele arse într-o atmosferă oxidantă, mai rar reducătoare. Degresantul preferat în acest caz a fost nisipul cu bobul mare. Suprafeţele sunt netezite.
Ceramica grosieră are în majoritatea cazurilor suprafeţele netezite. Sunt specifice nuanţele de brun, roşu şi portocaliu. Pentru degresarea pastei au fost utilizate cioburile pisate şi nisipul cu bobul mare sau un amestec de cioburi şi nisip cu bobul mare.
Dintre formele de vase, au putut fi reconstituite şi identificate străchini tronconice (tip A2, A3a, A3b), străchini globulare (tip B5a), amfore (tip E1) şi tăvi de peşte (tip H) .
Statistic, ponderea cea mai mare o deţin fragmentele atribuite speciei grosiere care au o pondere de 60% (308 fragmente). Aceasta este urmată de ceramica semifină care are o pondere de 22% (117 fragmente) şi ceramica fină care reprezintă 18% (89 fragmente) din totalul fragmentelor analizate.
Pe lângă fragmente ceramice provenite de la diverse vase, în partea superioară a lui Cx. 2, a fost descoperit şi un fragment dintr-o statuetă antropomorfă. Piesa, ruptă din vechime, a fost modelată dintr-o pastă degresată cu nisip cu bobul mare şi arsă într-o atmosferă oxidantă. Gâtul acesteia este deosebit de lung, sânii sunt semisferici şi mâinile scurte. Ochii sunt sugeraţi uşor, la fel şi nasul.
În stratul de cultură au fost descoperite fragmente de oase (în general prost conservate) provenite de la rumegătoare mari, porc (?), moluşte (fragmente de valve de la scoici Unio) şi peşte (crap?).
Bibliografie:
Note:
1.
1)Măruia et alii, 2012.