Moşniţa Nouă | Judeţ: Timiş | Punct: CF nr. 40283/Moşniţa Nouă, Aşezarea Neolitică de la Moşniţa Nouă-7/Hotarul Satului | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 157843.01 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Moşniţa Nouă
Localitate:
Moşniţa Nouă
Punct:
CF nr. 40283/Moşniţa Nouă, Aşezarea Neolitică de la Moşniţa Nouă-7/Hotarul Satului
Localizare:
| 157843.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Micle | Dorel | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Rogozea | Octavian | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Stavilă | Andrei | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Cercetările arheologice preventive din toamna anului 2017 din situl cunoscut în bibliografia de specialitate ca Moşniţa Nouă-7 -nota 1-au fost determinate de edificarea unui imobil de locuit. Suprafaţa excavată, cu dimensiunile de 13,2x7,8 m, acoperă întreaga zonă ce urmează să fie afectată de lucrările de construcţie.
Stratigrafia s-a dovedit a fi în general simplă, formată din cinci straturi în zona de nord şi centrală a secţiunii. În profilul nordic se mai pot distinge de altfel cinci straturi:
1-Stratul superior, strat vegetal discontinuu. Lipseşte uneori în partea de nord a secţiunii. Grosimea acestuia variază între 0 şi 0,5/0,7 cm.
2-Strat de argilă galbenă compactă, cu fragmente de ţigle moderne şi fragmente de sticlă (provenită cel mai probabil de la excavarea canalelor de hidroamelioraţii şi împrăştiată pe suprafaţă pentru nivelare). Apare între 0,5 şi 0,20 cm. Acest strat nu apare pe toată suprafaţa ci numai în zona nordică, sub humus sau în zonele în care acesta lipseşte.
3-Strat compact, cenuşiu-albicios, cu fragmente ceramice (rare) şi mici fragmente de chirpici (fostul strat arabil). Apare între 0,20-0,40 cm.
4-Stratul de cultură, negru, compact, cu numeroase fragmente ceramice. Apare între 0,40-0,60 cm.
5-Strat de argilă de culoare brun-deschis, foarte compact, cu concreţiuni calcaroase, steril din punct de vedere arheologic. Apare între 0,60-0,90 cm.
În profilul sudic se pot distinge doar trei straturi, aici lipsind stratul de cultură din cauza proximităţii meandrului şi stratul de argilă pentru nivelare (stratul 2 din profilul de nord).
1- Strat de humus (humus), între 0-10 cm.
2- Strat compact, cenuşiu-albicios, cu fragmente ceramice (rare) şi mici fragmente de chirpici. Apare între 0,10-0,40 cm.
3- Strat de argilă de culoare brun-deschis, foarte compactă, cu concreţiuni calcaroase, sterilă din punct de vedere arheologic. Apare între 0,40-0,90 cm.
În zona de nord a suprafeţei, la adâncimea de 0,8-0,9 m au fost identificate trei complexe arheologice:
Cx. 1-Groapă de stâlp circulară, cu dimensiunile Ø =0,36; ▼max = 0,7 m.
Cx. 2-Groapă menajeră, de formă circulară, cu dimensiunile Ø = 1,38 m; ▼max = 0,16 m. Umplutura complexului a constat într-un sol de culoare neagră, lutos, compact cu fragmente ceramice şi chirpici.
Cx. 3-Groapă circulară, cu dimensiunile Ø = 1,42 m; ▼max = 0,22 m. Umplutura a fost format dintr-un sol de culoare neagră, lutos, compact cu fragmente ceramice şi chirpici. Sub aspectul funcţionalităţii complexul a funcţionat ca groapă menajeră.
Materialele descoperite pot fi fi încadrate cronologic pe baza materialului salvat, în neoliticul dezvoltat, subfaza A3 posibil B1 a culturii Vinča.
Utilajul litic cioplit descoperit este destul de sărac, fiind descoperite mai multe resturi de debitaj (aşchii) trecute prin foc şi un fragment proximal de lamă din "silex brun de Banat". Toate piesele litice provin din Cx. 3.
Materialul ceramic descoperit este destul de fragmentar. Din punct de vedere al tehnologiei acesta poate fi încadrat în trei categorii distincte: ceramică fină, ceramică semifină şi ceramica grosieră.
Ceramica fină, cu excepţia fragmentelor provenite de la vasele cu picior/cupe, este caracterizată de o ardere reducătoare (suprafeţe negre, cenuşii sau diverse nuanţe ale acestor culori). Pentru cupe/vase cu picior este caracteristică culoarea roşie. Suprafeţele acestor vase sunt acoperite cu o angobă fină. În cazul unor fragmente arderea fost realizată în tehnica blacktopped. La majoritatea fragmentelor starea de conservare este relativ proastă, suprafeţele fiind afectate, dar cel mai probabil unele vase au fost lustruite (sporadic acest lustru fiind încă păstrat).
Pentru ceramica semifină sunt specifice fragmentele arse într-o atmosferă oxidantă, mai rar reducătoare. Degresantul preferat în acest caz a fost nisipul cu bobul mare. Suprafeţele sunt netezite.
Ceramica grosieră are în majoritatea cazurilor suprafeţele netezite. Sunt specifice nuanţele de brun, roşu şi portocaliu. Pentru degresarea pastei au fost preferate pietricelele, nisipul cu bobul mare şi în unele cazuri chiar pleava.
Dintre formele de vase au putut fi reconstituite şi identificate picioarele de cupă-tip I, străchinile, carenate-tip B VIIIa, străchini simple, tronconice, adânci cu gura largă-tip III . Decorul vaselor a fost realizat în principal prin incizarea unor benzi umplute cu mici incizii triunghiulare.
Statistic, ponderea cea mai mare o deţin fragmentele atribuite speciei grosiere care au o pondere de 71% (206 fragmente). Aceasta este urmată de ceramica semifină care are o pondere de 17% (49 fragmente) şi ceramica fină care reprezintă 12% (36 fragmente) din totalul fragmentelor analizate.
Bibliografie:
Note:
1.
1)Rogozea, Seculici 2014; Măruia et alii 2012, p.190-198.