Moşniţa Nouă | Judeţ: Timiş | Punct: CF nr. 402833/Moşniţa Nouă, Aşezarea Neolitică de la Moşniţa Nouă-7/Hotarul Satului | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 157843.01 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Moşniţa Nouă
Localitate:
Moşniţa Nouă
Punct:
CF nr. 402833/Moşniţa Nouă, Aşezarea Neolitică de la Moşniţa Nouă-7/Hotarul Satului
Localizare:
| 157843.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Berciu | Anton | participant | Instiuție Nedefinită |
| Micle | Dorel | responsabil | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Rogozea | Octavian | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Stavilă | Andrei | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Situl arheologic neolitic din hotarul localităţii Moşniţa Nouă a fost descoperit prin anii ’80. În anul 2010 situl este reidentificat de un colectiv condus de Liviu Măruia -nota 1.
Cercetările arheologice preventive din primăvara anului 2017 au fost determinate de ridicarea unui imobil. Talpa imobilului urma să afecteze o zonă de 12,5x9 m. Această suprafaţă a fost denumită S1/2017. În urma săpării acestei suprafeţe au fost identificate o serie de complexe care aparţin neoliticului dezvoltat, mai precis fazei A3/B1 a culturii Vinča.
Cx. 1 - Circular, L=2,26 m; l=1,15 m; ▼max = 0,82 m. Umplutura a constat într-un sol negru, lutos, compact din care s-au recuperat materiale arheologice (ceramică şi fragmente de chirpici). În latura sudică s-a observat faptul că prezentul complex a fost tăiat de o altă groapă şi anume C.3, iar în marginea sa vestică C.1 taie complexul C.6.
Cx. 2 - Circular, Ø = 0,9 m; ▼max = 1,44 m. Umplutura complexului a constat într-un sol negru, lutos, compact cu fragmente ceramice şi chirpici. Funcţionalitatea complexului se leagă de cea a unei gropi menajere.
Cx. 3 - Oval, L=0,8 m; l=0,73 m; ▼max = 0,4 m. Complexul a fost conturat la adâncimea de 1,3 m faţă de nivelul actual de călcare, acesta adâncindu-se în sol cu 0,3 m faţă de nivelul său de conturare. Umplutura este de culoare cenuşie închisă, textura este nisipos-lutoasă cu numeroase flecuri galbene de nisip şi materiale arheologice. Acest complex taie Cx.1 în marginea sa nordică.
Cx. 5 - de formă neregulată, cu dimensiunile imposibil de precizat. Conturul gropii este relevat doar pe latura nordică la întretăierea cu C.13, precum şi un scurt segment în latura de sud-vest la contactul cu C.1, celelalte segmente ale conturului putând fi doar aproximate. Un profil intermediar a fost practicat în cadrul complexului, astfel umplutura acestuia, ca şi în celelalte cazuri, a fost una omogenă, de culoare neagră, lutoasă, compactă. Este tăiat de C.1, C.2, C.3, C.6, C.10 şi taie pe C.13
Cx. 6 - Bordei de formă ovală, L=3,38 m; l=2,8 m; ▼max = 1,1 m. Complexul nu a fost surprins în întregime, parte din acesta intrând în profilul sudic al secţiunii. Stratigrafia internă a complexului a fost surprinsă atât printr-un profil practicat pe axa N-S, cât şi în profilul sudic al suprafeţei. Au fost distinse două nivele de umplere ale complexului. Un prim nivel a constat într-un sol negru, lutos, pe când cel de-al doilea a presupus un sol gălbui cu flecuri negre, lutos-nisipos, compact cu sporadice materiale arheologice. Este tăiat de Cx.10 şi de Cx.1
Cx. 7 - Groapă de formă ovală, L=1,55 m; l=0,93 m; ▼max = 0,48 m. Umplutura complexului a fost una omogenă, de culoare neagră, textura fiind una granuloasă. Este tăiat de Cx. 6.
Cx. 8 - Groapă de stâlp Ø=0,38 m; ▼max = 0,44 m.
Cx. 20 - Groapă de stâlp Ø=0,43 m; ▼max = 0,38 m.
Cx. 9 - Groapă de stâlp, Ø=0,33 m ▼max = 0,5 m.
Cx. 10 - Groapă de stâlp, Ø=1,8 m ▼max = 1,3 m. Taie complexele C.6 şi C.23.
Cx. 12 - Groapă de stâlp cu groapă de implementare. Groapa de implementare – L= 2 m; l=1,25 m; ▼max =0,24 m; Groapa de stâlp – Ø=0,5 m ▼max = 0,64 m. Ambele complexe au umplutura omogenă lutoasă, compactă, de culoare brun deschisă.
Cx. 13 - Formă ovală, L= 1,8 m; l=1,1 m; ▼max =0,34 m. Sub aspectul funcţionalităţii, cel mai probabil complexul a fost o groapă menajeră.
Cx. 14 - Groapă ovală. L= 1,28 m; l=1,1 m; ▼max =0,28 m. Umplutura a fost una omogenă, constând într-un sol brun-negricios, compact, cu materiale arheologice.
Cx. 15 - Groapă de stâlp circulară, Ø=0,23 m ▼max =1 m, cu umplutură omogenă.
Cx. 16 - Groapă de stâlp circulară, Ø=0, 3 m ▼max = 0,75 m cu umplutură omogenă.
Cx. 17 - Groapă de stâlp circulară, Ø=0, 4 m ▼max = 0,7 m cu umplutura a fost una omogenă reprezentată de un lut brun deschis, compact.
Cx. 18 - Groapă de stâlp, Ø=0, 34 m ▼max = 0,53 m, umplutura fiind una omogenă formată dintr-un sol lutos, compact de culoare brun deschis.
Cx. 19 - Groapă de stâlp, Ø=0, 38 m ▼max = 0,6 m,. Umplutura este una omogenă, lutoasă, compact.
Cx. 23 - groapă circulară, Ø=1,7 m ▼max = 2,4 m. Complexul a fost identificat la adâncimea de 0,42 m de la nivelul actual de călcare. Umplutura complexului a presupus două straturi. Primul strat a fost un sol lutos de culoare neagră, compact din cadrul căruia au fost recuperate importante cantităţi de material arheologic. Cel de-al doilea strat a fost un nisip de culoare gri deschisă în care materialele arheologice erau mai rare. Primul strat a coborât 2 m faţă de nivelul de conturare al complexului, pe când cel de-al doilea a avut o grosime de 0,4 m. Din umplutură a fost recuperat şi un altăraş cu patru picioare, un idol stilizat, precum şi un vas miniatural. Sub aspectul funcţionalităţii, presupunem că ne aflăm în faţa unei fântâni. Acest complex este tăiat de Cx.10 în latura sa estică.
Cx. 24-Groapă de stâlp circulară, Ø=0,4 m ▼max = 0,1 m. Umplutura a fost omogenă, lutoasă, de culoare neagră, compactă contrastând cu solul steril arheologic caracterizat printr-un sol nisipos-lutos de culoare galbenă.
Complexele arheologice cercetate indică faptul că ne aflăm în prezenţa a două tipuri de structuri de locuit. Gropile de stâlp aparţin cel mai probabil unei locuinţe. Complexul 6, prin dimensiuni şi formă, sugerează şi existenţa unui bordei.
Materialul ceramic descoperit se prezintă destul de fragmentar, distângându-se picioarele de cupă, străchinile simple sau carenate, un vas miniatural, dar şi un altar păstrat fragmentar, cu patru picioare, nedecorat şi realizat dintr-o pastă fină. Decorul vaselor a fost realizat în principal prin incizie, ornamentele constând în benzi incizate umplute cu puncte alungite. Totodată mai apar şi inciziile cu unghia sau pliseurile. Din cadrul fântânii a fost recuperat şi un idol de lut, de formă bitronconică. Din punct de vedere al pieselor litice au fost identificate lame sau părţi ale acestora realizate din silex sau obsidian.
Bibliografie:
Note:
1.
1)Rogozea, Seculici 2014, p. 283.