Mangalia | Judeţ: Constanţa | Punct: Movila Documaci; la 570 m distanţă vest de DJ391 Mangalia-Albeşti, parţial suprapus de valul poligonului militar. | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană târzie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă plană; Necropolă tumulară;
Cod RAN:
| 60491.04 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Mangalia
Localitate:
Mangalia
Punct:
Movila Documaci; la 570 m distanţă vest de DJ391 Mangalia-Albeşti, parţial suprapus de valul poligonului militar.
Localizare:
| 60491.04 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ştefan | Călin Dan | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ştefan | Maria Magdalena | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Cetean | Valentina | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Halbac | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Raport cercetări interdisciplinare
Activităţile desfăşurate în teren, în octombrie 2017, au avut un caracter multi-disciplinar implicând studii istorico-arheologice, geodezice, de arhitectură, geologice, de teledetecţie şi geofizice. Etapele şi modul de desfăşurare a acestora au fost organizate astfel încât să permită desfăşurări simultane şi elemente ulterioare de corelare şi interpretare a datelor.
Teledetecţie: În condiţii favorabile de vegetaţie redusă (datorată atât curăţeniei prealabile, dar şi lipsei culturilor de pe terenurile agricole adiacente) s-a documentat, prin ortofotografie cu rezoluţia de 3 cm/pixel şi model digital al terenului (de tip DSM) cu rezoluţia de 6 cm/pixel, o suprafaţă de 2.79 ha, de jur împrejurul Movilei Documaci. Zborul cu UAV a fost executat cu navigaţie liberă, referenţierea realizându-se prin măsurarea cu ajutorul unui receptor GPS cu corecţie diferenţială a unui set de ţinte vizibile din aer. Aceste date asigură corelarea spaţială corectă a tuturor măsurătorilor, planurilor şi altor investigaţii de teren ce au avut sau vor avea loc aici. În plus, modelul digital ne-a permis obţinerea unei noi ridicări topografice detaliate, dar şi calculul profilelor altimetrice, volumului de pământ pus în operă la construcţia mantalei ori identificării reţelei de scurgere a apelor pluviale a cărei evaluare a fost necesară pentru protejarea construcţiilor antice şi a sitului arheologic. În acest fel, a fost posibilă documentarea (din punct de vedere al suprafeţei, formei, diferenţelor de nivel) distrugerilor provocate de intervenţiile mecanizate din 1993, obţinându-se şi indicii topografice importante pentru restabilirea traseului şi formei excavaţiilor arheologice din 1993-1995, neincluse la momentul respectiv pe un plan. (Dan Ştefan, Maria-Magdalena Ştefan)
Geofizică: Abundenţa deşeurilor metalice moderne ajunse sub nivelul actual de călcare a cauzat o eficienţă redusă a investigaţiilor magnetometrice. Din acest motiv, cercetările geofizice au fost continuate, în această campanie, exclusiv prin metode de explorare electrice. Între acestea, tomografia de rezistivitate electrică beneficiază de caracterul robust şi independenţa faţă de sursele de perturbare moderne, oferind în acelaşi timp avantajul înregistrărilor contrastelor de proprietăţi geofizice atât în suprafaţă cât şi în adâncime. Cu toate că această metodă este foarte lentă, rezultatele tridimensionale obţinute compensează efortul depus. În această campanie a fost studiată o suprafaţă de 2057 mp, la vest şi nord de soclu (manta păstrată şi adiacent), printr-o serie de 50 de profile de tomografie de rezistivitate electrică cu lungime de 30 m, dispuse paralel la interval de 1 m unul de altul, în lungul cărora electrozii au fost distribuiţi la interval de 1 m. Cote de nivel au fost înregistrate pentru fiecare electrod în parte (la nivelul solului). Fiecare profil a fost modelat separat şi, în final, datele din toate profilele au fost prelucrate prin modelare directă şi inversă 3D. Pentru vizualizare a fost extrase secţiuni pe axa X-Y de la diferite adâncimi (slice depth) ce au permis identificarea, în etapa de interpretare, a numeroase structuri arheologice (ziduri, pavaje, elemente de piatră ale mantalei) atât în zona neexcavată a movilei (la vest de soclu), cât şi în zonele afectate parţial de săpături sau intervenţii mecanizate. Rezultatele au fost marcate în teren şi parţial verificate prin sondaje arheologice. Aceste rezultate au confirmat în totalitate datele geofizice. (Dan Ştefan & Alexandru Halbac)
Studiu geologic: Au fost realizate observaţii generale în teren în aflorimente, respectiv de detaliu în zona construcţiilor funerare din perimetrul movilei, privind blocurile şi dalele de piatră utilizate şi alte elemente litice puse în evidenţă. S-au recoltat probe din interiorul construcţiei funerare propriu-zise, din exteriorul acesteia (ziduri supraterane şi sub nivelul solului, respectiv din secţiunile arheologice deschise), din fragmentele de blocuri căzute şi din cariera de piatră Limanu, de lângă lacul Limanu, de pe toate cele 4 fronturi vechi de exploatare. A fost executată o analiza petrografică primară - macroscopic şi la lupă binoculară a varietăţilor de roci identificate şi tencuieli recoltate de echipa arheologică, înregistrându-se şi observaţii privind starea de conservare a blocurilor de piatră şi efectul factorilor exogeni asupra caracteristicilor fizice şi de durabilitate ale acestora (culoare, porozitate, integritate fizică, grad de alterare supergenă), precum şi observaţii privind tehnicile de dimensionare şi fasonare utilizate la blocuri şi elementele structurale vizibile din zidurile/construcţiile expuse. (Valentina Cetean).
Note:
1.
1)Din echipa de cercetare, condusă de Valeriu Georgescu, au mai făcut parte Mihai Ionescu, Nicolaie Alexandru, Maria Coja, Elvira Safta, documentarea arhitectonică fiind realizată de arh. Anişoara Sion.
2)Singura menţiune a vechilor săpături în Ionescu, Georgescu 1997.
3)Singurul text rămas este un raport tehnic de 4 pagini semnat de Valeriu Georgescu ce a însoţit proiectul de conservare iniţiat de dna Sion, pentru care se solicita, în 1999, avizare. Materialele arheologice descoperite în interior, datate în perioadele asociate intervenţiilor mai târzii, conform acestui raport, nu au mai putut fi localizate în depozitul muzeului din Mangalia. Cu excepţia releveului arhitectonic, s-au mai păstrat şi 4 profile desenate de M. Ionescu, dar, din păcate, doar sub formă de fotografii ale originalelor.
4)Nerelevant datorită intervenţiilor mecanizate