Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Ursuţiu |
Adrian |
responsabil |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Lăzărescu |
Vlad Andrei |
participant |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Stanciu |
Ioan |
participant |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| xxCocișxx |
Sorin Ilie |
participant |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Baroczi |
Tibor-Tamas |
participant |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
Raport:
În zona supusă investigaţiilor au fost identificate numeroase vestigii dintre care cele mai importante din punct de vedere arheologic, dar şi istoric, sunt cele aparţinând epocii migraţiilor. Aici au fost descoperite de-a lungul unui secol, în 1889 (nota 154) , 1968 şi 1978, trei morminte princiare, celebre în bibiliografia de specialitate, atribuite gepizilor(nota 155) . Situate pe malul drept al Someşului Mic, în apropierea fostului drum roman care asigura legătura între Napoca şi Gherla, Căşeiu sau Ilişua, punctele din care provin cele trei complexe fastuoase de la Apahida se pot înscrie într-o suprafaţa de aprox. 5000 m2.
Cercetarea preventivă a fost impusă de ridicarea unui market, ocazie cu care s-a putut verifica in suprafaţă, la circa 8 metri nord de celebrul mormânt ”princiar” cercetat în anul 1968, o suprafaţă totală de 3315 mp, zona viitoarei investiţii . (nota 156)
Iniţial pentru evaluarea stratigrafică a zonei de inters au fost practicate şapte secţiuni S1-S7, cu dimensiunile de 20X2m, dispuse pe laturile perimetrului (S1-S5) respectiv ultimele două paralele, orientate nord-sud, spre latura sudică in apropierea fostului mormânt princiar de inhumaţie cercetat în anul 1968. Ulterior s-a trecut la efecturea decapării mecanice a stratului vegetal de pe intreaga suprafaţă
Au fost identificate 35 de complexe arheologice, din care 30 sunt gropi de tragere individuale aparţinând armatei germane, o groapa cu materiale ceramice fragmentare aparţinând bronzului final precum şi alte 4 gropi moderne sau contemporane (nota 157). Adăposturile individuale au fost practicate în toamna anului 1944, pentru stoparea inaintării armatelor română şi sovietică, ce se îndreptau spre nord-vest. Stim că în luptele care au avut loc aici, pentru eliberarea Apahidei, luaţe prin surprindere, trupele germane s-au predat, fiindu-le confiscate armele şi materialul de război (nota 158), motiv pentru care gropile cercetate sunt aproape lipsite de inventare specifice. Dispunera organizată a acestora în teren, dimensiunile ”regulamentare” nu lasă dubii asupra destinaţiei acestora.
Deşi sărace în informaţii, cercetările preventive de la Apahida au relevat, prin suprafaţa extinsă investigată un fapt extrem de important şi anume că avem de-a face cu inmormântări izolate si nu cu o necropolă gepidică plană extinsă.
Rezumat:
Cercetările preventive din iarna 2015-2016 desfaurate in com. Apahida, jud. Cluj, pe suprafata de circa 0,3ha situată la nord de mormantul princiar gepidic invetigat ăn anul 1968, au relevat doar adaposturile individuale de tragere ale unei unitaţi germane ce s-a aparat aici in toamna anului 1944. Sporadice materiale neolitice şi o groapă menajeră aparţinând bronzului final completează imaginea arheologică. Răspunsul cel mai important este confimarea ipotezei că avem de-a face cu morminte ”princiare” izolate şi nu cu o necropolă mai vastă.
Note:
1.
154) Interpretări mai recente Opreanu 2009; Opreanu 2014.
155) Horedt, Protase 1972, 194;
156) Vezi planşa 1/1
147) Vezi planşa 1/2
158) http://www.ligamilitarilor.ro/istorie-militara/divizia-9-infanterie-din-dobrogea-in-luptele-pentru-eliberarea-transilvaniei-octombrie-1944/
CC BY-SA 4.0 
