Unirea | Judeţ: Alba | Punct: Autostrada Sebeş – Turda, Lot 4: Inoc (jud. Alba) – Mihai Viteazu (jud. Cluj), km 53+000 – 70+000 | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Descoperire funerară; Mormânt;
Cod RAN:
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Unirea
Localitate:
Unirea
Punct:
Autostrada Sebeş – Turda, Lot 4: Inoc (jud.
Alba) – Mihai Viteazu (jud. Cluj), km 53+000 –
70+000
Localizare:
Lista Ilustrațiilor - 24
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Damian | Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bocan | Ionuţ | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Borş | Corina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Dumitraşcu | Emil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Munteanu | Florentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Simion | Mihaela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vleja | Decebal | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Petcu | Radu | participant | SC Vanderley SRL |
| Colțeanu | Petre | participant | SC Vanderley SRL |
Raport:
Finanţare: S.C. PORR CONSTRUCT S.A. / CNADNR
Perioada desfăşurării campaniei: iunie–iulie 2014
Construirea autostrăzii Sebeş–Turda (A10) reprezintă un obiectiv important în contextul proiectelor de infrastructură iniţiate în ultimul deceniu în România, având ca scop asigurarea unei legături rapide şi în siguranţă între zona de nord şi cea de sud a ţării, respectiv între magistralele Nădlac – Bucureşti – Constanţa (coridorul IV pan-european de transport) şi Borş – Bucureşti, facilitând deopotrivă traficul între două mari centre urbane ale Transilvaniei: Cluj-Napoca şi Sibiu. Principalele aspecte avute în vedere de lucrările de diagnostic arheologic (teoretic şi de teren), realizate de o echipă din cadrul MNIR în vara 2014, au fost stabilirea – de-a lungul traseului amintit – prezenţei sau absenţei vestigiilor şi materialelor arheologice, respectiv coroborarea acestor observaţii cu informaţiile de referinţă furnizate de bibliografia de specialitate şi delimitarea zonelor potenţial afectate de viitoarele lucrări de construire.
Din punct de vedere geografic, zona de amplasare a obiectivului traversează, de la sud la nord, Podişul Măhăceni – o unitate deluroasă de contact. Acesta este poziţionat în partea central nord-vestică a ţării, fiind considerat, din punct de vedere al geografiei fizice, ca o zonă de contact între Munţii Trascăului şi Depresiunea Transilvaniei, aparţinând sectorului de dealuri şi depresiuni pericarpatice vest-transilvănene, de la marginea Apusenilor. Ultimii kilometri ai proiectului de infrastructură străbat zona plată a Depresiunii Turda – Câmpia Turzii, pe o terasă superioară a râului Arieş. Traseul viitoarei autostrăzi traversează teritoriul administrativ al următoarelor comune: Unirea (jud. Alba), Moldoveneşti şi Mihai Viteazu (jud. Cluj).
Literatura de specialitate, destul de semnificativă, menţionează o serie de descoperiri pentru zona afectată de construcţia autostrăzii A10:Sebeş – Turda, lotul nr. 4. Studiul vechilor hărţi, în special a celor iosefine (1769–1773) şi francisco-iosefine (1806–1869) a fost important pentru cunoaşterea evoluţiei peisajului zonei investigate, din secolul al XVIII-lea şi până la începutul secolului XX. De asemenea, în literatura de specialitate sunt cunoscute numeroase descoperiri arheologice provenind din zona localităţilor Inoc(187), Unirea(188), Măhăceni(189) – jud. Alba –, respectiv Stejeriş(190), Bădeni(191), Mihai Viteazu(191) şi mun. Turda(193) – jud. Cluj –, ale căror teritorii administrative vor fi străbătute de viitoarea autostradă. Toate aceste semnalări, menţionate în bibliografia de specialitate din ultimii 50 de ani, pentru zona studiată se referă – preponderent – la descoperiri arheologice întâmplătoare şi nu la cercetări arheologice propriu-zise, astfel că – în mare măsură – datele de acest fel sunt mai dificil de localizat în teren. Se cuvine amintit faptul că, în anii 2008 şi 2013, în condiţiile realizării şi al actualizării studiului de fezabilitate pentru construirea unui drum expres care să lege municipiul Sebeş de municipiul Turda, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a realizat pentru CNADNR şi Search Corporation (în calitate de beneficiari) o evaluare preliminară de teren pentru traseul stabilit la acea vreme, prin efectuarea unor periegheze şi documentări teoretice. Parţial, traseul drumului expres proiectat în urmă cu câţiva ani corespunde, cu anumite corecţii, actualului traseu al autostrăzii Sebeş–Turda.
În ceea ce priveşte diagnosticul intrusiv realizat în vara anului 2014 de către o echipă de arheologi din cadrul MNIR, au fost realizate un număr de 348 de secţiuni stratigrafice de sondaj pe întreaga suprafaţă de teren accesibil, în perimetrul afectat de construcţia lotului nr. 4 al autostrăzii SebeşTurda. Acestea au avut dimensiuni şi orientări variabile, fiind executate cu utilaje de tip buldoexcavator cu lamă de taluz. Amplasarea secţiunilor de sondaj s-a făcut în funcţie de relief, fiind amplasate perpendicular şi longitudinal faţă de axul autostrăzii.
Pe baza observaţiilor astfel obţinute, a fost pusă în evidenţă existenţa a 8 situri arheologice (Pl. I), după cum urmează: Unirea – la km 57+200–57+350 (zonă de habitat din perioada epocii bronzului, a primei epoci a fierului – Hallstatt), precum şi a evului mediu); Dumbrava 1 – la km 59+050–59+250 (vestigii de locuire din perioada epocii bronzului şi epoca medievală); Dumbrava 2 – la km 60+550–60+700 (zonă de habitat şi un mormânt din epoca bronzului); Măhăceni 1 – la km 62+000–62+230 (vestigii de locuire din perioada mijlocie a epocii bronzului mijlociu şi prima epocă a fierului – Hallsttat timpuriu), Măhăceni 2 – la km 61+560–61+750 (zonă de habitat din epoca bronzului); Stejeriş 1 – la km 64+850–65+100 (zonă de habitat din epoca bronzului); Stejeriş 2 – la km 65+600–65+900 (zonă de habitat din epoca bronzului); Bădeni – la km 67+300–67+600 (vestigii de locuire din perioada epocii bronzului timpuriu).
Ulterior, începând cu a doua parte a lunii august 2014, în cazul tuturor celor 8 situri delimitate prin lucrările de diagnostic amintite au fost demarate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cercetări arheologice preventive.
Pentru tronsonul km 68+550–70+550, intervenţia din teren s-a limitat la cercetări cu caracter perieghetic, având în vedere faptului că accesul în teren nu a fost posibil datorită culturilor agricole şi a opoziţiei proprietarilor acestor culturi. Trebuie făcută însă precizarea că în acest sector este prevăzută construirea bretelei de nord a viitorului nod rutier Turda.
În concluzie, remarcăm faptul că datele din teren coroborate cu cele din literatura de specialitate au oferit noi informaţii cu privire la existenţa şi distribuţia habitatelor din diferite epoci istorice în zona de la poalele Munţilor Trascău, pe valea Mureşului mijlociu. De asemenea, este de notat că rezultatele obţinute prin cercetarea arheologică preventivă a celor 8 situri delimitate, vor contribui în mod cert la mai buna cunoaştere a realităţilor arheologice pentru zona studiată.
Bibliografie:
Note:
1.
187. Rep AB 1995, p. 111.
188. Rep AB 1995, p. 199–201; Ciugudean 1997, p. 149, nr. 58; Ursuţiu 2002, p. 100.
189. Popa 1970, passim; Rep AB 1995, p. 124.
190. Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 151; Rep CJ 1992, p. 369; LMI 2010, p. 776, nr. 570; LMI 2010, p. 776, nr. 574.
191. Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 126; Bader 1983, 21, nr. 8, pl. 2/8; Vulpe 1986, p. 51, nr. 7; Rep CJ 1992, p. 47–48; Ciugudean 1997, p. 138, nr. 5;Ursuţiu 2002, p. 83; LMI 2010, p. 739, nr. 99; LMI 2010, p. 766, nr. 443; LMI 2010, p. 766, nr. 447; LMI 2010, p. 766, nr. 449.
192. Rep CJ 1992, p. 275–277; LMI 2010, p. 747, nr. 199; LMI 2010, p. 750, nr. 238; LMI 2010, p. 764, nr. 422; LMI 2010, p. 764, nr. 423; LMI 2010, p. 765, nr. 426; LMI 2010, p. 765, nr. 427; LMI 2010, p. 765, nr. 432; LMI 2010, p. 765, nr. 433; LMI 2010, p. 765, nr. 436.
193. Rep CJ 1992, p. 389–409; LMI 2010, p. 780, nr. 626.