Sângeorgiu de Mureş | Punct: Situl 4-Sângeorgiu de Mureş (Varianta de ocolire a municipiului Târgu Mureş, km. 9+060 – 9+230) | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Neatribuit;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă;
Cod RAN:
| 114426.05 |
Județ:
Mureş
Unitate administrativă:
Sângeorgiu de Mureş
Localitate:
Sângeorgiu de Mureş
Punct:
Situl 4-Sângeorgiu de Mureş (Varianta de ocolire a municipiului Târgu Mureş, km. 9+060 – 9+230)
Localizare:
| 114426.05 |
Lista Ilustrațiilor - 8
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Man | Nicoleta | responsabil | Muzeul Judeţean Mureş |
| Cioată | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Mureş |
| Gáll | Szilard | participant | Muzeul Judeţean Mureş |
| Gyorfi | Zalan | participant | Muzeul Judeţean Mureş |
| Mátyás | Bajusz | participant | Muzeul Judeţean Mureş |
Raport:
CNADR prin COPISA Constructora Pirenaica SA Barcelona, Sucursala Bucureşti a solicitat Muzeului Judeţean Mureş efectuarea cercetării arheologice preventive a sitului arheologic nr. 4, identificat prin diagnostic arheologic la km. 9+060 – 9+230 a Variantei de ocolire a municipiului Târgu Mureş. Atunci s-a constatat existenţa unui nivel de locuire sub stratul vegetal actual, compus din fragmente ceramice datate în epoca romană.
În urma cercetărilor arheologice preventive s-a constatat că Varianta de ocolire afectează situl arheologic 4 - Aşezare romană târzie şi necropolă de sfârşit de sec. IV - începutul sec. V, identificat prin diagnostic arheologic la km 9+060 – km 9+230.
A fost decopertată mecanizat o suprafaţă de 170 x 30 m, în care au fost descoperite 19 locuinţe de suprafaţă, 15 gropi de provizii şi menajere şi 3 morminte. Pe baza materialului arheologic descoperit, aşezarea se datează în a doua jumătate a sec. III - începutul sec. IV, iar mormintele la sfârşitul sec. IV - începutul sec. V. Locuinţele sunt toate de acelaşi tip, de formă dreptunghiulară, cu o singură încăpere, puţin adâncite în lutul galben, cu gropi de pari la colţuri şi pari intermediari, 3 dintre ele cu vatră într-un colţ. Ca dimensiuni, majoritatea au laturile peste 4m, dar în 3 cazuri sunt mai mici. Nu toate locuinţele au funcţionat în acelaşi timp, unele au fost abandonate şi în interiorul lor au fost amenajate gropi de provizii şi gropi menajere. Ca planimetrie, în interiorul aşezării, cercetată pe o lăţime de 30 m (perimetrul expropriat), locuinţele erau dispuse în şiruri paralele, câte două sau câte trei. Printre locuinţe au fost descoperite două vetre libere, destul de bine conservate şi un cuptor cu perete median, de mici dimensiuni. Dacă aşezarea se concentrează pe prima şi a doua terasă a râului Terebici, în schimb mormintele au apărut în partea superioară a terasei a doua, fiind dispuse aproape liniar. M1 şi M2 au fost săpate în interiorul locuinţelor iar M3 în pământ nederanjat. M1 şi M3 sunt morminte de adulţi (bărbat şi femeie), orientate N-S, jefuite. M2 este un mormânt de inhumaţie în Pithos, aparţinând unui copil de cca 6 luni. În M1, chiar după jefuire, s-a păstrat o parte din inventarul funerar: un pieptene de os cu casetă, un urcior, un pahar de sticlă, un cuţit din fier, 4 nituri de argint de la încălţămintea din piele, un vârf de armă din fier, o cataramă din fier şi o cataramă din aur decorată cu almandine şi pastă de sticlă. Aceste materiale datează necropola la sfârşit de sec. IV – începutul sec. V.
Materialul arheologic descoperit în aşezare este format în majoritate din ceramică uzuală. În locuinţe şi în gropi materialul ceramic preponderent sunt fragmentele ceramice gri, din pastă poroasă cu pietricele, confecţionată cu mâna, în proporţie de 60-70%, aparţinând culturii Sântana. Printre acestea există şi ceramică fină, gri lustrită, aparţinând unor ulcioare cu buza canelată şi decor lustruit care datează mai precis întregul ansamblu la sfârşitul sec. III-început de sec. IV. În asociere cu această ceramică, 30% este ceramică romană, după toate caracteristicele, fiind confecţionată în centrul ceramic de la Cristeşti. Materialele speciale sunt puţine: 4 fusaiole, 2 lame de cuţite, şi fundul unui pahar de sticlă.
Topografia zonei, ne indică că aşezarea se poate întinde spre sud-est, înspre Pârâul Terebici, iar cimitirul înspre nord, pe a doua terasă a pârâului.