Cheia | Comuna: Grădina | Judeţ: Constanţa | Punct: Cheia – Vatra Satului, Cheia – La Pazvant I - III, Peştera La Baba, Peştera Craniilor. | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Hallstatt; La Tène; Perioada modernă; Epoca romană timpurie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă; Necropolă;
Cod RAN:
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Grădina
Localitate:
Cheia
Punct:
Cheia – Vatra Satului, Cheia – La Pazvant I - III, Peştera La Baba, Peştera Craniilor.
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Soficaru | Andrei | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Voinea | Valentina-Mihaela | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Bodolică | Vitalie | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Szmoniewski | Bartłomiej | participant | Institutul de Arheologie şi Etnologie al Academiei Polone, Cracovia |
| Caraivan | Glicherie | participant | GeoEcoMar, Constanța |
Raport:
Perioada de desfăşurare a capaniei: septembrie – octombrie 2014.
Scurtă descriere a situaţiei arheologice
Cercetările arheologice întreprinse în cadrul proiectului româno-polon Central Dobrudja – Landscape Changes and Human-Environment Interactions from Neolithic to Middle Ages (2014 – 2016) au vizat atât continuarea săpăturilor arheologice în puncte deja investigate (Cheia – Vatra Satului, Peştera La Baba, Peştera Craniilor), cât şi extinderea investigaţiilor în zone necercetate de-a lungul Văii Casmicea - între Cheile Dobrogei şi Casian (Dealul Pazvant).
Cercetările arheologice din campania 2014 au vizat următoarele obiective:
- prospecţiuni pe Valea Casimcei, între Cheile Dobrogei şi Casian şi cartarea siturilor în punctele Pazvant I (necropolă medievală), Pazvant II (aşezare medievală), Pazvant III (aşezare romano- bizantină);
- continuarea sondajelor stratigrafice în exteriorul Peşterii La Baba şi Peşterii Craniilor;
- studiu arheozoologic pentru materialul faunistic recoltat din peşteri cercetate în Cheile Dobrogei;
- analiza antropologică a scheletelor din necropola medievală Cheia – La Pazvant I;
- analiza geologică a depunerilor sedimentare din faţa peşterilor La Baba şi Craniilor.
Descriere tehnică Cheia – Vatra Satului (pl. I – III)
Pentru delimitarea aşezării Hamangia III spre nord şi vest au fost realizate două secţiuni:
- S.K. (1,5 x 5 m şi caseta 1 - 2 x 2 m) la limita de est a cimitirului turcesc şi la vest de drumul comunal, orientată nord-sud;
- S.L. (1,5 x 5 m) – la nord-est de vechea secţiune S.G., paralel cu drumul comunal care trece pe la sud de tumul, orientată vest – est.
În secţiunea S.K., la adâncimea de 0,80 m s-a delimitat o groapă, surprinsă foarte puţin în suprafaţă, fiind vizibilă mai ales pe profilul de vest. Pentru cercetarea în suprafaţă a complexului a fost deschisă caseta 1 (2 x 2 m). Groapa corespunde unui mormânt de copil, amenajat după tradiţia musulmană cu o cameră de acces şi firidă laterală. După blocarea cu cărămizi uscate a firidei şi umplerea camerei de acces, groapa a fost acoperită cu blocuri de piatră, surprinse la adâncimea de 0,30 m. Scheletul este orientat vest (cap) – est, în poziţie chircit pe dreapta. Nu are inventar funerar. Grosimea depunerilor menajere (0,30 – 0,40 m) care acoperă nivelul de călcare al necropolei sugerează o utilizare cu mult anterioară, posibil din perioadă modernă (sec XVIII – XIX). Pe profilul de nord al casetei s-a delimitat groapa altui mormânt de copil. De asemenea, la baza profilul de nord al secţiunii S.K. s-a conturat groapa altui mormânt.
Sedimentul de culoare cenuşie - negricioasă delimitat la adâncimea 0,40 – 0,60 m conţine foarte puţine fragmente ceramice romane, olane şi câteva fragmente Hamangia.
Nivelul de locuire Hamangia apare la adâncimea de 0,65 –1,00 m având consistenţa unui strat exterior – foarte bine tasat, cu material ceramic provenind mai ales de la vase de provizii şi de gătit (cu barbotină), piese de silex şi deşeuri de prelucrare, oase.
În secţiunea S.L. nivelul de locuire Hamangia apare la adâncimea de 0,30 – 0,50 m, sub forma unui sedmient de culoare cenuşie – bej, foarte bine tasat, amestecat cu ceramică de uz comun, fragment de râşniţă, piese de silex, oase de dimensiuni mari, plăcuţe de vatră (în poziţie secundară).
Cheia – Dealul Pazvant (Pl. IV - VIII)
Cercetările efectuate pe Valea Casimcei, între Cheile Dobrogei şi Casian, au permis identificarea mai multe situri pe Dealul Pazvant: Pazvant I - necropolă medieală (sec. XVI), Pazvant II – aşezarea contemporană necropolei, situată la aproximativ 400 m est de primul punct, Pazvant III – aşezare romano-bizantină situată la 100 m nord-vest de necropolă.
Pazvant I – necropola medievală de la poalele Dealului Pazvant, în apropiere de maxima curbură a râului, a fost în parte distrusă de viiturile periodice produse pe cursul Casimcei, de alunecările de teren şi de păşunatul intens. Aglomerările de pietre marchează camerele de acces ale mormintelor amenajate în firidă laterală. În zona prăbuşită, aproape de cursul actual al râului, s-au observat oase umane (fragmente de cranii). În secţiunea S.I (4 x 6m), orientată nord – sud, au apărut mormintele M.2 – M.5.
Menţionăm că primul mormânt M.1, care a permis datarea necropolei, a fost cercetat în 2012 (săpătură de salvare); în dreptul falangelor de la mâna stângă s-a descoperit o monedă emisă de Murat III (1546 - 1595). Aglomerările de pietre surprinse în secţiunea S.I la adâncimea de 0,30 – 0,50 m erau orientate pe direcţia vest – est, ca şi scheletele. În cazul mormintelor M.2, M.3 şi M.5, pietrele suprapuneau camerele de acces. Defuncţii au fost depuşi în firide laterale, săpate în pereţii de sud ai camerelor de acces, în poziţie întins pe spate, orientaţi vest (cap) – est. Doar mormântul M.2 prezintă o piesă de fier (puternic corodată), depusă lângă palma dreaptă. Mormântul M.4 conţine oase umane în poziţie secundară (calotă cranină suprapusă de coaste).
Pazvant II – aşezarea medievală, situată pe panta lină a Dealului Pazvant, la 400 m est de necropolă, în apropierea unei derele care se varsă în râul Casimcea a fost cercetată în secţiunea S.I (4 x 5 m), orientată pe direcţia vest – est. În jumătatea de nord a suprafeţei deschise, după îndepărtarea nivelului vegetal, la adâncimea de 0,30 – 0,40 m s-a descoperit o locuinţă, cu mai multe niveluri de refacere şi cu amenajări interioare: complexul C.1
– o vatră de formă circulară (diametru aproximativ 0,85 m), un perete despărţitor - C.2, realizat din blocuri de piatră. După demontarea ultimului nivel de construcţie s-au observat două vetre în cea mai mare parte distruse şi acoperite de ultima lutuială. În interiorul vetrei C.1 şi în nivelul de distrugere s-au descoperit fragmente ceramice provenind de la vase smălţuite, pictate cu roşu – cărămiziu, bej şi verde – oliv.
Pazvant III – aşezare romano-bizantină, situată la aproximativ 100 – 200 m nord – vest de cimitirul medieval, pe platoul înalt al Dealului Pazvant. Nivelul de locuire romano-bizantin a fost identificat în sondajul S.II (2,5 x 1,5 m, orientat vest – est, lângă drumul comunal) la adâncimea de 0,50 – 1,00 m: fragmente ceramice (îndeosebi provenind de la amfore), tegule, blocuri de piatră – vizibile mai ales pe profilul de sud-est.
Cheia - Peştera La Baba
În faţa Peşterii La Baba a fost deschis primul sondaj exterior – S.V (2 x 3 m) (va fi extins şi continuat în campania viitoare). Până la adâncimea de 1,30 m au fost identificate următoarele secvenţe stratigrafice:
- nivel 1 – printre stratul gros de pietriş fragmente de ceramică romano-bizantină;
- nivel 2 (0,80 – 1,00 m) ceramică romană
- nivel 3 (1,00 – 1,30 m) alături de ceramică romană timpurie, fragmente ceramice lucrate cu mâna de factură getică şi câteva fragmente ceramice hallstattiene (cu lustru negru în exterior şi suprafaţă roşie în interior).
Cheia - Peştera Craniilor (Pl.IX - X)
În secţiunea S.II (9 x 4 m) a fost curăţat profilul de est şi s- au prelevat probe pentru analize geologice şi datări absolute. Stratigrafia profilului analizat se prezintă astfel:
0 – 0,30 m - nivel 1: strat vegetal;
0,30 – 0,60 m – nivel 2: depunere naturală cu foarte putin material ceramic medieval timpuriu, blocuri de piatră rare;
0,60 – 0,80/0,85 m – nivel 3: strat cenuşiu cu urme de arsură, chirpici şi material ceramic romano-bizantin (îndeosebi amfore decorate cu striuri), oase;
0,80 – 1,20 m – nivel 4: sub nivelul de arsură, strat negricios amestecat cu fragmente ceramice romano-bizantine şi numeroase blocuri de piatră;
1,20 – 1,50 m – nivel 5: strat de culoare bej – cenuşie amestecat cu fragmente ceramice romane, elenistice şi getice (lucrate cu mâna);
1,50 – 1,80 m – nivel 6: acumulare naturală de pietriş
1,80 – 2,00 m – nivel 7: ceramică de factură hallstattiană lucrată cu mâna.
În sondajul S.F. (1 x 4 m), orientat vest – est, trasat pe platoul din faţa Peşterii Craniilor la intrarea dispre Valea Seacă s-au descoperit foarte puţine fragmente de amfore romano-bizantine şi oase, suprapuse de o acumulare masivă de pietriş şi blocuri de piatră. Stânca apare la adâncimea de 1,70 m.