Hunedoara Timişană | Comuna: Şagu | Judeţ: Arad | Punct: Autostrada Arad-Timişoara, tronson Arad-Seceani, km 23+170 - 23+690 (siturile B0_7-B0_8) | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Protoistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
La Tène; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă; Necropolă;
Cod RAN:
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
Şagu
Localitate:
Hunedoara Timişană
Punct:
Autostrada Arad-Timişoara, tronson Arad-Seceani, km 23+170 - 23+690 (siturile B0_7-B0_8)
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bârcă | Vitalie | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cociş | Alexandra | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cociş | Sorin Ilie | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Stăncescu | Roxana Elena | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ursuţiu | Adrian | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ţuţuianu | Costin Daniel | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Bondric | Andrei | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Brehulescu | Alexandru | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Irimuş | Luciana Adela | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Sălcudean | Cristian | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetarea arheologică preventivă a fost datorată construcţiei Autostrăzii Arad-Timişoara, respectiv tronsonului Arad-Seceani, beneficiarul fiind SC Tomis Research Center SRL (Asocierea FCC Construcciones SA – Astaldi SpA). Investigaţia a fost făcută în baza contractului nr. 976 din 30.06.2010, pentru km 23+170-23+690 şi a fost efectuată între 05.07.2010 şi 12.08.2010. Finanţatorul cercetării arheologice a fost SC Tomis Research Center SRL.
Suprafaţa supusă cercetării arheologice preventive este amplasată pe o terasă prelungă, relativ plană, orientată N - S pe axa lungă. Terasa este situată la SV de localitatea Hunedoara Timişană, mărginită la baza pantei pe latura de S de o vale. Terasa este situată pe partea stângă a drumului comunal de pământ pietruit Şagu - Hunedoara Timişană, la cca. 300 m E. În linie dreaptă situl se afla la cca. 2,5 km S de satul Şagu şi la cca. 1 km V de limita sud-vestică a satului Hunedoara Timişană, comuna Şagu.
Solul reprezintă un pământ brun-negricios, propice agriculturii, tocmai de aceea, suprafeţele de teren din zonă au fost şi sunt utilizate pentru cultivarea diferitelor culturi agricole. Stratul de pământ arabil brun-negricios atinge uneori grosimea de până la 0,50/0,60 m, iar lutul de culoare galbenă-roşiatică apare la adâncimea de 0,50/0,60-0,70 m de la actualul nivel de călcare.
Porţiunea kilometrilor 23+170-23+690, la fel ca şi restul tronsonului Arad-Seceani al viitoarei autostrăzi Arad-Timişoara, a fost verificată, în primăvara anului 2007, prin cercetări de suprafaţă, de către un colectiv de arheologi de la Complexul Muzeal Arad (Arad). Scopul acestor investigaţii de suprafaţă întreprinse de colegii arădeni a fost identificarea vestigiilor arheologice şi întocmirea unui diagnostic arheologic pe tronsonul Arad - Seceani. În urma acestor cercetări, pe o suprafaţă relativ mare, care se întinde la E de ductul autostrăzii în dreptul km 23+170-23+690, au fost descoperite izolat fragmente ceramice de culoare gri-cenuşie, care au fost datate în sec. III - V p.Chr. Diseminarea foarte largă a materialului arheologic şi numărul mic a acestuia a dus la concluzia că e vorba doar de „haloul” aşezării, datorat antrenării pieselor de lucrările agricole recente. În urma aceloraşi cercetări de suprafaţă a fost identificat nucleul aşezării ce se afla la circa 150 m V de axul viitoarei autostrăzi. De aici a fost adunată o cantitate semnificativă de vase ceramice modelate la mâna şi la roată, fragmente de râşniţă din tuf vulcanic, bucăţi de chirpic şi oase de animale.
Din zona nucleului aşezării antice au fost recoltate un număr semnificativ de fragmente de buze de căzănele/căldări de lut şi câteva fragmente de ulcioare care descriu o locuire restrânsă în spaţiu în perioada sec. XI - XIII.
Nu în ultimul rând ţinem să menţionăm că pe suprafaţa siturilor identificate de către arheologii arădeni în 2007 nu au fost efectuate cercetări arheologice preventive până la data începerii lucrărilor pe tronsonul Arad - Seceani al Autostrăzii Arad-Timişoara.
În urma verificărilor făcute la suprafaţa solului cu câteva zile înainte de începerea cercetărilor arheologice propriu-zise s-a constatat existenţa unei aşezări ce se află la V de axul viitoarei autostrăzi în dreptul km 23+400-23+800. Izolat sau descoperit fragmente ceramice databile în sec. III - IV p.Chr. şi la E de ductul viitoarei autostrăzi în dreptul km 23+400-23+800. Diseminarea foarte largă a materialului induce probabilitatea că este vorba doar „haloul” aşezării, datorat antrenării pieselor de lucrările agricole. Nucleul şi cea mai mare parte a aşezării se află la cca. 150 m V de axul autostrăzii, aşa cum bine au constatat şi colegii de la Complexul Muzeal Arad.
Scopul cercetărilor arheologice preventive efectuate a fost de a recupera cât mai multe date şi informaţii istorice referitoare la siturile afectate parţial de proiectul Autostrăzii Arad-Timişoara, tronsonul Arad-Seceani.
Siturile de la km 23+170-23+690 au oferit primele date concrete referitoare la stratigrafie în primele zile ale cercetării arheologice de teren efectuate începând cu data de 5 iulie 2010.
Ca o constatare generală s-a putut observa că practic suprafaţa afectată de proiect nu dispune de un nivel arheologic, complexele identificate fiind descoperite, cu excepţia celor moderne, aproape exclusiv la adâncimi mai mari de 0,50/0,60 m.
În condiţiile de urgenţă impuse de ritmul lucrărilor şi priorităţilor constructorului o suprafaţă de asemenea anvergură impunea o decapare mecanică a întregii suprafeţe afectate de proiect, în vederea respectării termenelor contractului şi a cercetării cât mai exhaustive a vestigiilor istorice de pe întreaga suprafaţă afectate de construcţia autostrăzii.
Decaparea stratului vegetal şi arabil, cu o grosime variabilă de 0,30-0,50 m s-a efectuat în intervalul 05.07.2010-05.08.2010. Deoarece delimitarea clară a complexelor nu a fost posibilă la baza arăturii (cele mai multe dintre complexele şi morminte, cu excepţia celor moderne, au fost delimitate la adâncimea de 0,70/0,90 m de la actualul nivel de călcare), pe anumite suprafeţe s-a decapat şi răzuit mecanic încă un strat subţire, iar apoi a fost săpat manual încă un strat de 0,10-0,15 m grosime, urmând răzuieli succesive (cu ajutorul a 45 de deţinuţi şi 11 muncitori necalificaţi, puşi la dispoziţia noastră de către constructorul autostrăzii), până la adâncimea la care a fost posibilă identificarea complexelor, urmând investigarea acestora şi înregistrarea informaţiilor.
Nu în ultimul rând ţinem să menţionăm că suprafaţa afectată de proiect a fost răzuită mecanic (excavator cupă de taluz), în straturi de 0,10-0,15 m grosime, intervenind apoi răzuirea manuală în cazurile porţiunilor cu complexe arheologice.
Suprafaţă totală excavată şi cercetată a fost de 23219.81 m2. În total au fost cercetate 45 de unităţi stratigrafice: 34 sunt din sec. III - IV p.Chr., dintre acestea 17 sunt morminte Sarmatic de inhumaţie. Acestora li se adaugă două locuinţe medievale timpurii (sec. VIII - IX) o locuinţă sezonieră (sălaş ?) din sec. XI - XIII şi 8 complexe moderne, dintre care 2 sunt cuptoare.
Coloana stratigrafică este în cea mai mare parte identică pe întreaga suprafaţă afectată de proiect. Stratul vegetal, împreună cu cel de arătură, are o grosime de 0,30-0,50 m, pe alocuri chiar şi 0,60 m, fiind de culoare brun-cenuşie şi consistenţă relativ compactă. În partea sudică a suprafeţei cercetate (între km 23+530-23+690) în acest strat au fost descoperite sporadic mici fragmente ceramice. Urmează un strat de pământ brun-negricios cu o consistenţă compactă, uneori lutoasă şi foarte dură, cu o grosime ce variază între 0,10 şi 0,15 m (în anumite porţiuni grosimea acestui strat este şi de 0,30 m). În câteva locuri în partea superioară a stratului brun-negricios din partea sudică a suprafeţei cercetate au apărut câteva mici fragmente ceramice. Urmează stratul de argilă maronie (în anumite porţiuni este de culoare galben-roşiatică), compact şi foarte dur, care apare la adâncimea de 0,50/0,60-0,70 m de la actualul nivel de călcare, în care au fost surprinse foarte clar o parte dintre unităţile stratigrafice (în anumite porţiuni stratul de argilă se afla la o adâncime mai mare de 0,70 m).
Morminte (sec. III - IV p.Chr.)
M1 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, era orientată pe axa NNV–SSE. Defunctul (adolescent) era întins pe spate cu capul spre SSE. Inventarul funerar: fibulă din fier; căniţă modelată la roată. Datare: a doua jumătate a sec. III p.Chr.
M2 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară, avea colţurile uşor rotunjite şi era orientată pe axa NNV–SSE. Scheletul defunctului nu s-a păstrat. În partea nordică a mormântului au fost descoperite câteva fragmente de oase de la calota craniană şi dinţi. Inventarul funerar: patru mărgele din sticlă. Datare: sec. III p.Chr.
M3 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, era orientată pe axa NV - SE. Defunctul (femeie) era întins pe spate cu capul spre SE. Inventarul funerar: doi cercei din bronz; fibulă din argint în formă de disc; fibulă fragmentară din bronz; pandantiv cilindric din bronz; pandantiv cilindric din bronz cu două verigi de prindere; 592 de mărgele; fragmente de la un vas de sticlă; o piesă fragmentară din fier; verigă fragmentară din fier. Datare: sec. III p.Chr.
M4 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară, avea colţurile uşor rotunjite şi era orientată pe axa N - S. Scheletul defunctului nu s-a păstrat. În partea nordică a mormântului au fost descoperite câteva fragmente de oase de la calota craniană şi dinţi umani. Inventarul funerar: fibulă fragmentară din bronz; cercel din bronz; 62 mărgele din sticlă de diferite culori; căniţă modelată la roată. Datare: sec. III p.Chr.
M5 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, era orientată pe axa NNV - SSE. Mormântul a fost jefuit încă din vechime, iar scheletul, aparţinând unui copil, era, practic, în totalitate distrus. Inventarul funerar: 26 mărgele din sticlă de diferite culori. Datare: sec. III p.Chr.
M6 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară neregulată cu colţurile uşor rotunjite, era orientată pe axa NNV - SSE. Scheletul defunctului nu s-a păstrat. În partea nordică a mormântului au fost descoperite fragmente de oase de la calota craniană şi dinţi umani. Inventarul funerar: 76 mărgele (coral, sticlă de diferite culori, chihlimbar); obiect fragmentar din fier; clopoţel din fier, păstrat fragmentar; căniţă modelată la roată. Datare: sec. III p.Chr.
M7 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, era orientată pe axa NNV–SSE. În partea nordică a gropii sau păstrat în poziţie anatomică craniul şi coloana vertebrală. Inventarul funerar: colan din argint; doi cercei din argint; fibulă din bronz; fibulă fragmentară din fier; 200 mărgele (sticlă de diferite culori, chihlimbar, coral); obiect din fier puternic corodat. Datare: sec. III p.Chr.
M8 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară neregulată cu colţurile uşor rotunjite, era orientată pe axa NNV - SSE. Scheletul defunctului nu s-a păstrat. În partea nordică a mormântului au fost descoperiţi dinţi umani. Inventarul funerar: fibulă din bronz; 122 mărgele (sticlă de diferite culori, coral, chihlimbar). Datare: sfârşitul sec. II - începutul sec. III p.Chr.
M9 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară, avea colţurile uşor rotunjite şi era orientată pe axa NNE - SSV. Scheletul defunctului nu s-a păstrat. În partea nordică a mormântului au fost descoperite câteva fragmente de oase de la calota craniană şi dinţi umani. Inventarul funerar: fibulă din bronz; pandantiv din argint în formă de semilună; pandantiv din fier în formă de căldăruşă; 249 mărgele (sticlă de diferite culori, coral, chihlimbar); fusaiolă de formă bitronconică; ac (?) fragmentar din fier; căniţă modelată la roată. Datare: sec. III p.Chr.
M10 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile uşor rotunjite, era orientată pe axa N - S. Defunctul (băiat) era întins pe spate cu capul spre N. Inventarul funerar: fibulă din bronz (?); căniţă modelată la roată. Datare: sec. III p.Chr.
M11 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară, avea colţurile rotunjite şi era orientată pe axa N - S. Scheletul defunctului nu s-a păstrat. În partea nordică a mormântului au fost descoperite câteva fragmente de oase şi dinţi umani. Inventarul funerar: obiect fragmentar din fier (fibulă?); căniţă modelată la roată. Datare: sec. III p.Chr.
M12 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, era orientată pe axa NNV - SSE. Scheletul defunctului nu s-a păstrat. În partea nordică a mormântului au fost descoperite câteva fragmente de oase şi dinţi umani. Inventarul funerar: fibulă din bronz; Căniţă modelată la roată. Datare: sfârşitul. sec. II – începutul sec. III p.Chr.
M13 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, era orientată pe axa NNV - SSE. În partea nordică a mormântului a fost descoperită o mare parte a craniului şi dinţii. Fragmente de oase umane au fost descoperite şi la circa 0,10 m de craniu, cât şi lângă peretele vestic al gropii funerare. Inventarul funerar: 48 mărgele (sticlă de diferite culori, chihlimbar); pandantiv din fier în formă de căldăruşă; căniţă modelată la roată; bol modelat la roată. Datare: sec. III p.Chr.
M14 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, era orientată pe axa NNV - SSE. Scheletul defunctului nu s-a păstrat. În partea centrală a mormântului au fost descoperiţi câţiva dinţi umani. Inventarul funerar: doi cercei fragmentari din argint; brăţară inelară din bronz; fibulă din bronz; 41 mărgele (chihlimbar, sticlă de diferite culori); căniţă modelată la roată. Datare: sec. III p.Chr.
M15 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile uşor rotunjite, era orientată pe axa NNV - SSE. În partea nordică a mormântului au fost descoperite câteva oase fragmentare de la calota craniană şi dinţi umani, iar în partea sudică tibia piciorului drept. Inventarul funerar: clopoţel din bronz de formă tronconică cu urechiuşă de prindere; pandantiv arcuit din dinte de animal; 191 mărgele (sticlă de diferite culori, coral); căniţă modelată la roată. Datare: sec. III p.Chr.
M16 - Mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile uşor rotunjite, era orientată pe axa N - S. În partea nordică şi centrală a gropii au fost descoperite oase fragmentare de la scheletul defunctului. Inventarul funerar: două mărgele (sticlă de culoare verde, coral); cuţit fragmentar din fier; obiect fragmentar din fier, puternic corodat; obiect fragmentar din fier (verigă); căniţă modelată la roată. Datare: sec. III p.Chr.
M17 - mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de formă dreptunghiulară cu colţurile uşor rotunjite, era orientată pe axa N - S. În partea nordică a gropii au fost descoperiţi dinţi şi fragmente de oase de la calota craniană. Inventarul funerar: colan din argint; trei pandantive din argint de formă lanceolată; cercel fragmentar din bronz; fibulă fragmentară din fier; 86 mărgele (sticlă de diferite culori, chihlimbar, coral); fragment de sticlă; căniţă modelată la roată. Datare: sec. III p.Chr.
Complexe (sec. III - IV p.Chr.)
Cpl1 - groapă de formă circulară cu pereţii drepţi ce avea lungimea de 0,53 m, lăţimea de 0,47 m, iar adâncimea de 0,44 m de la nivelul de conturare şi săpare. La adâncimea internă de 0,12 m s-a conturat o treaptă. Acest complex este lipsit de inventar.
Cpl2 - groapă de formă circulară cu pereţii drepţi ce avea lungimea de 0,62 m, lăţimea de 0,54 m, iar adâncimea de 0,47 m de la nivelul de conturare şi săpare. Pe latura vestică, la adâncimea internă de 0,17 m şi de 0,33 m s-a conturat câte o treaptă. Complexul este lipsit de inventar.
Cpl3 - groapă de formă circulară ce avea lungimea de 1,70 m, lăţimea de 1,50 m, iar adâncimea de 1,72 m de la nivelul de conturare clară a gropii. În umplutura gropii, la diferite adâncimi, s-au observat fragmente de chirpic, oase de animale şi numeroase fragmente ceramice modelate la roată.
Cpl4 - groapă de formă circulară ce avea lungimea de 1,23 m, lăţimea de 1,13 m, iar adâncimea de 1,11 m de la nivelul de conturare clară a gropii. În umplutura gropii, la diferite adâncimi, s-au observat fragmente mărunte de chirpic, oase de animale şi câteva fragmente ceramice modelate la roată.
Cpl5 - groapă de formă circulară ce avea lungimea de 1,23 m, lăţimea de 1,11 m, iar adâncimea de 0,63 m de la nivelul de conturare clară a gropii. La adâncimea internă de 0,79 m şi de 1,12 m s-a conturat câte o treaptă. În umplutura gropii, la diferite adâncimi, au fost descoperite oase de animale şi fragmente ceramice modelate cu mâna şi la roată.
Cpl6 - groapă de formă circulară ce avea în partea superioară lungimea de 1,08 m, lăţimea de 0,96 m, iar adâncimea maximă de 0,95 m de la nivelul de conturare clară a gropii. Începând din partea mediană groapa se lărgeşte astfel că lungimea în partea inferioară este de 1,24 m, iar lăţimea de 1,20 m. Umplutura din partea superioară a gropii consta dintr-un star de pământ de culoare brun-cenuşie amestecat cu lut gălbui-roşcat în care s-au descoperit patru fragmente ceramice modelate la roată, oase de animale şi scheletul unui câine. Sub acesta se afla un strat de amenajare din lut galben ce acoperea primul strat de umplere al gropii ce consta dintr-un pământ negru afânat în care s-au descoperit oase de animale de talie mare.
Cpl7 - acest complex este un cuptor. Întregul complex este orientat pe axa N - S. Starea de conservare precară îl fac greu de determinat cu precizie. În interior a fost descoperit un strat consistent de cărbune şi multe fragmente de chirpic (de la cupolă şi probabil placa cuptorului). Lipsa unor elemente de datare cât şi a materialelor ce au fost prelucrate în acest cuptor nu permite aprecieri legate de datare sau de scopul funcţional.
Cpl17 - groapă de formă circulară cu pereţii drepţi ce avea lungimea de 0,85 m, lăţimea de 0,85 m, iar adâncimea de 0,51 m de la nivelul de conturare clară a gropii. La adâncimea internă de 0,36 m s-a conturat o treaptă. Complexul este lipsit de inventar.
Cpl18 - groapă de formă circulară ce avea lungimea de 0,97 m, lăţimea de 0,91 m, iar adâncimea de 1,44 m de la nivelul de conturare clară a gropii. La adâncimea internă de 1,10 m şi de 1,33 m s-a conturat câte o treaptă. În umplutura gropii, la adâncimea de 1,08 m de la nivelul de conturare a gropii, a fost descoperit un fragment ceramic modelat la roată din pastă cenuşie-deschisă.
Cpl20 - acest complex este un cuptor orientat pe axa N - S. În urma cercetării s-a putut constata că este vorba de un cuptor cu boltă ce avea focarul săpat în pământul viu, iar pe baza pereţilor verticali, păstraţi destul de bine, se poate spune că au fost lutuiţi în mai multe straturi. Pereţii păstraţi sunt puternic arşi, până la vitrifiere, la fel şi fundul cuptorului şi gura de alimentare, păstrată parţial. În interiorul cuptorului a fost descoperit un strat consistent de cărbune şi multe fragmente de chirpic (de la cupolă, placa cuptorului şi pilonul de susţinere). Lipsa unor elemente de datare cât şi a materialelor ce au fost prelucrate în acest cuptor nu permite aprecieri legate de scopul funcţional.
Cpl22 - groapă de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite ce avea lungimea de 1,56 m, lăţimea maximă de 0,52 m, iar adâncimea maximă de 0,13 m de la nivelul de conturare clară a gropii. Umplutura omogenă a gropii consta dintr-un pământ brun-cenuşiu. Judecând după forma acestuia, dimensiuni şi orientare nu este exclus ca această unitate stratigrafică sa fi fost un mormânt fără inventar funerar.
Cpl23 - groapă de formă circulară ce avea lungimea de 0,89 m, lăţimea de 0,89 m, iar adâncimea de 0,23 m de la nivelul de conturare clară a gropii. Din inventarul acestui complex face parte un fragment ceramic modelat la roată din pastă cenuşie-deschisă ce se găsea în zona centrală a gropii.
Cpl24 - acest complex este o construcţie în pământ destinată, probabil, unor activităţi gospodăreşti. Partea principală a complexului este orientat pe axa E-V. Această construcţie este formată dintr-o parte principală de formă dreptunghiulară neregulată ce se lărgeşte în partea estică. De această parte principală este adosată, pe direcţia de S, o extensie (prelungire) ce are forma unui şanţ (lungimea - 2,40 m; lăţimea - 0,65-0,70 m) care a servit, probabil, ca zonă de acces. Tot de această parte principală a complexului este adosată, pe direcţia de nord-vest, o extensie de formă rotundă (lungimea – 1,34 m; lăţimea – 1,05 m) care a servit, probabil, ca magazie. Umplutura omogenă a ambelor extensii consta dintr-un pământ brun-cenuşiu compact amestecat cu lut galben-roşcat. În zona centrală a părţii principale a acestui complex, la adâncimea de 0,50-0,60 m de la nivelul de conturare şi săpare, se găsea o vatră de foc aflată într-o stare de conservare destul de precară. Pe suprafaţa vetrei au fost găsite câteva vase ceramice modelate cu mâna şi la roată.
Cpl25 - acest complex este un şanţ orientat NV - SE, cu o lungime de 12,9 m şi o lăţime maximă de 0,50 m. Umplutura şanţului a fost de culoare brun-cenuşie închisă. Din inventarul acestui complex fac parte două fragmente ceramice modelate la roată din pastă semifină de culoare cenuşie-deschisă găsite în zona estică a şanţului la o adâncime cuprinsă 0,15 de la nivelul conturării.
Cpl26 - acest complex este un şanţ orientat NV - SE, cu o lungime de 12,4 m şi o lăţime maximă de 0,50 m. Umplutura şanţului a fost de culoare brun-cenuşie închisă. Din inventarul acestui complex fac parte două fragmente ceramice modelate la roată din pastă semifină de culoare cenuşie-deschisă găsite în zona centrală a şanţului la o adâncime cuprinsă între 0,18-0,25 m de la nivelul conturării.
Cpl27 - groapă de formă circulară ce avea lungimea de 1,18 m, lăţimea de 1,16 m, iar adâncimea de 1,18 m de la nivelul de conturare clară a gropii. Groapa se îngustează în regiunea mediană unde are diametrul de 0,90 m, iar apoi se lărgeşte spre partea inferioară unde diametrul este de 1,30 m. La adâncimea internă de 0,96 s-a conturat o mică treaptă. În umplutura gropii, la diferite adâncimi, au fost descoperite oase de animale. Din inventarul acestui complex fac parte două fragmente ceramice modelate la roată din pastă cenuşie-deschisă, un văscior (pahar) fragmentar modelat cu mâna din pastă semigrosieră şi un fragment de râşniţă din tuf vulcanic.
Cpl28 - acest complex este o construcţie în pământ de formă dreptunghiulară compusă dintr-o „anticameră” prevăzută cu treaptă, spaţiul central şi trei nişe dispuse pe laturile de est, V şi S ale spaţiului central. Complexul este orientat pe axa NNE-SSV. Lungimea totală a complexului în partea superioară este de 4,10, iar lăţimea maximă în partea superioară de 1,40 m. Adâncimea de la nivelul de conturare şi săpare este de 0,62 m în partea centrală, 0,34 m în zona „anticamerei”, 0,72 m în nişa sudică, 0,80 în nişa estică şi de 0,44 în nişa vestică. Din inventarul acestui complex face parte un fragment ceramic modelat la roată din pastă cenuşie-deschisă ce se găsea în umplutura nişei din partea sudică. Lipsa unor elemente de datare şi a altor categorii de material din acest complex nu permite aprecieri legate de scopul funcţional. Cu toate acestea nu este exclus ca acest complex să fi fost destinat unor activităţi gospodăreşti, dar la fel de bine putea fi şi un loc de cult.
Complexe medievale timpurii (sec. VIII - IX)
Cpl15 - acest complex este o locuinţă al cărei formă este dreptunghiulară, cu o lungime de 3,20 m, o lăţime de 2,80 m şi o adâncime de 0,26 m de la nivelul conturării şi săpării. Umplutura locuinţei a conţinut sporadic fragmente ceramice, alături de care s-au mai putut observa, oase de animale, fragmente irecuperabile de chirpic şi cărbune. În colţul nord-estic al locuinţei se găsea o vatră. De-a lungul laturii estice a locuinţei, pe vatră, dar şi în jurul acesteia au fost găsite mai multe fragmente de vase ceramice modelate cu mâna şi la roată. Printre inventarul acestei locuinţe se numără şi o cute.
Cpl16 - acest complex este o locuinţă al cărei formă este dreptunghiulară, cu o lungime de 3,10 m, o lăţime de 3 m şi o adâncime maximă de 0,25 m de la nivelul conturării şi săpării. Umplutura locuinţei a conţinut fragmente ceramice modelate cu mâna şi la roată, oase de animale, fragmente irecuperabile de chirpic şi cărbune. În jumătatea sudică a locuinţei au fost găsite două vase ceramice fragmentare. În zona mediană a profilului nordic s-a conturat o groapă de stâlp în umplutura căreia au fost găsite fragmente cu dimensiuni reduse de cărbune. O groapă de stâlp în umplutura căreia se aflau fragmente cu dimensiuni reduse de cărbune a fost descoperită şi în apropiere de zona centrală a locuinţe. Probabil groapă de stâlp este şi cea identificată şi cercetată în partea nord-estică a locuinţei.
Complexe medievale (sec. XI - XIII)
Cpl21 - complexul este, cel mai probabil, o locuinţă sezonieră (sălaş) formată dintr-o parte principală de formă dreptunghiulară neregulată, cu o lungime de 1,70 m şi lăţime de 1,60 m. De această parte principală este adosată, pe direcţia de vest, o extensie (prelungire) ce are forma unui şanţ (lungimea – 3,20 m; lăţimea – 0,48-0,54 m) care a servit, probabil, ca zonă de acces. Umplutura locuinţei a conţinut fragmente ceramice modelate cu mâna şi la roată, oase de animale şi fragmente irecuperabile de cărbune.
Complexe moderne
Cpl8 - groapă în formă ovală neregulată ce avea lungimea de 0,80 m, lăţimea maximă de 0,45 m, iar adâncimea de doar 0,5 m de la nivelul de conturare clară a gropii. Umplutura gropii consta dintr-un strat de cărbune cu pigmenţi de lut ars. Acest complex este lipsit de inventar.
Cpl9 - acest complex este un cuptor cu focarul dreptunghiular. În urma răzuielii la nivelul solului a fost identificat şi un şanţ (praefurnium) legat de cuptor. Întregul complex este orientat NE - SV. Lungimea totală a complexului este de aproximativ 2,65 m. Lungimea şanţului este de 1,80 m, lăţimea de 0,15-0,30 m, iar adâncimea de la nivelul de conturare şi săpare de 0,25 m. În interiorul focarului a fost descoperit un strat consistent de cărbune, mici fragmente de zgură şi fragmente de chirpic. Şanţul conţinea mici fragmente zgură şi un puternic strat de cărbune. Lipsa unor elemente de datare cât şi a materialelor ce au fost prelucrate în acest cuptor nu permite aprecieri legate de datare sau de scopul funcţional. Ţinând cont de aspectul primitiv al acestui cuptor, cât şi de faptul ca a fost surprins la o adâncime mică de la actualul nivel de călcare, putem afirma, cu probabilitate, că acest cuptor este unul relativ modern.
Cpl10 - Groapă de formă circulară neregulată ce avea lungimea de 0,80 m, lăţimea maximă de 0,55 m, iar adâncimea de doar 0,5 m de la nivelul de conturare clară a gropii. Umplutura gropii consta dintr-un strat de cărbune şi strat de lut amestecat cu pământ negru. Acest complex este lipsit de inventar.
Cpl11 - groapă de formă circulară ce avea lungimea de 0,92 m, lăţimea maximă de 0,70 m, iar adâncimea de doar 0,15 m de la nivelul de conturare clară a gropii. Umplutura gropii consta dintr-un strat de cărbune şi strat amestecat cu pământ şi pigmenţi de lut ars. În partea centrală a gropii se găsea o bucată de zgură de dimensiuni considerabile. Acest complex este lipsit de inventar.
Cpl12 - groapă de formă circulară ce avea lungimea de 0,75 m, lăţimea de 0,58 m, iar adâncimea maximă de 0,22 m de la nivelul de conturare clară a gropii. Umplutura gropii consta dintr-un strat de cărbune cu pigmenţi de lut ars, unul de arsură amestecat cu pământ şi lut, iar altul de lut amestecat cu pământ. Acest complex este lipsit de inventar.
Cpl13 - acest complex este un cuptor cu focarul dreptunghiular. În urma răzuielii la nivelul solului a fost identificat şi un şanţ (praefurnium) legat de cuptor. Întregul complex este orientat N - S. Lungimea totală a complexului este de aproximativ 2,70 m. Lungimea şanţului este de 1,70 m, lăţimea de 0,25 m, iar adâncimea maximă de la nivelul de conturare şi săpare de 0,15 m. În interiorul focarului a fost descoperit un strat de cărbune, mici fragmente de zgură şi fragmente de chirpic. Şanţul conţinea mici fragmente de zgură şi un strat subţire de pământ amestecat cu cărbune. Lipsa unor elemente de datare cât şi a materialelor ce au fost prelucrate în acest cuptor nu permite aprecieri legate de datare sau de scopul funcţional.
Cpl14 - groapă de formă circulară neregulată ce avea lungimea de 0,90 m, lăţimea de 0,90 m, iar adâncimea maximă de 0,10 m de la nivelul de conturare clară a gropii. Umplutura gropii consta dintr-un strat de cărbune. Acest complex este lipsit de inventar.
Cpl19 - Complexul s-a conturat sub forma unei pete de culoare maronie-închisă de forma literei L. Complexul era orientat pe axa E-V şi avea lungimea de 2,60 m. Lăţimea era de 1,20 m în partea vestică şi de 1,72 m în cea estică. Umplutura complexului a fost omogenă, culoarea acesteia constând dintr-un pământ de culoare maronie-închisă amestecat cu lut gălbui. Acest complex este lipsit de inventar.
Cercetarea arheologică preventivă de pe siturile B0_7-B0_8 situate la kilometri 23+170 - 23+690 al viitoarei autostrăzi Arad-Timişoara, tronson Arad-Seceani a fost aplicată unor situri de importanţă aparte (de rang B), cu rezultate care aduc contribuţii importante la cunoaşterea mai aprofundată a perioadei sec. III - IV p.Chr. a epocii medievale timpurii (sec. VIII - IX) şi a celei corespunzătoare sec. XI - XIII.
În legătură cu locuirea din epoca romană imperială târzie este de remarcat, pe lângă cele 17 morminte, 17 unităţi stratigrafice situate în partea de S (între km 23+530-23+670) a perimetrului afectat de ductul autostrăzii. Acestea sunt reprezentate cu precădere de gropi de provizii, transformate ulterior în gropi menajere. Acestora li se mai adaugă 2 cuptoare cu boltă şi 2 construcţii de formă neregulată destinate, probabil, unor activităţi gospodăreşti. În una dintre acestea a fost identificată o vatră pe care au fost descoperite câteva vase ceramice modelate cu mâna şi la roată. În aceiaşi suprafaţă au fost identificate şi cercetate 2 şanţuri perpendiculare, orientate pe axa NV - SE, situate la o distanţă de 9,90 m unul de altul. Faptul că cele 17 unităţi stratigrafice au fost descoperite în suprafaţa menţionată induce probabilitatea că a fost surprinsă şi cercetată o mică porţiune din latura sud-estică a aşezării din sec. III - IV p.Chr., a cărui nucleu se afla la V de ductul viitoarei autostrăzi. Pe baza materialului arheologic (cu precădere ceramic) din complexele cercetate, se poate conchide că aşezarea se datează în linii mari în sec. III - IV p.Chr.
În cazul mormintelor situaţia este mult mai clară datorită bogăţiei şi diversităţii inventarului funerar, reprezentat de fibule, cercei, colane, brăţări, pandantive din bronz şi mărgele. La o primă analiză succintă a inventarelor acestor morminte se poate conchide că necropola se încadrează în intervalul cronologic cuprins între sfârşitul sec. II şi sfârşitul sec. III p.Chr.
Mormintele descoperite constituie o mică necropolă care ţine de aşezarea al cărui nucleu se afla la V de ductul autostrăzii. 15 dintre morminte se concentrau în suprafaţa cuprinsă între km 23+410-23+480. Acest fapt indică în termeni siguri marginea nordică şi sudică a necropolei. Două dintre morminte au fost descoperite în marginea estică a suprafeţei cuprinse între km 23+410-23+480 iar altele 3 în partea vestică, fiind de presupus că spre E şi V, în afara autostrăzii, ar mai putea exista morminte. Celelalte două morminte sarmatice au fost descoperite în partea sudică a suprafeţei cercetate, la o distanţă de cca. 150-170 m de restul mormintelor.
Atât aşezarea cât şi necropola aparţin populaţiei sarmatice ce a locuit în secolele I - IV p.Chr., cu precădere, în Câmpia Pannonică1, dar şi în teritoriile de la E de Tisa.
Elementele care definesc acest orizont, fără excepţie prezente şi în cazul necropolei cercetate, sunt gropile funerare de formă dreptunghiulară (au o lungime sau lăţime variabilă), orientate pe axa N - S, caracteristice mormintelor sarmatice din întregul spaţiu locuit de aceştia, pe durata mai multor secole. O altă caracteristică este orientarea cu capul spre S sau spre N a defuncţilor. Orientarea nordică este caracteristică cu precădere sarmaţilor din stepele nord-pontice, dar îşi face apariţia la sarmaţii din Câmpia Panonică către finele sec. II p.Chr., în urma strămutării după războaiele marcomanice a unui grup de sarmaţi din spaţiul NV pontic2.
Certe este că, prezenţa în câmpiile vestice ale României a necropolelor şi aşezărilor sarmatice, trebuie legate de prezenţa şi locuirea efectivă a acestora în aceste teritorii încă din sec. II p.Chr. (probabil doar din ultimul sfert).
Locuirea medievală timpurie este reprezentată de cele două locuinţe de formă patrulateră, una cu vatră în colţul nord-estic. Materialul ceramic descoperit în interiorul lor indică o datare a acestora în sec. VIII - IX. De asemenea ţinem să menţionăm că una dintre locuinţe (cpl16) a fost ridicată în mijlocul necropolei fapt ce a dus la distrugerea unui mormânt, în acest sens dovadă fiind descoperirea unei fibule şi căniţe la cca. 4 m de aceasta, la nivelul de călcare din acea perioadă.
În ceea ce priveşte locuirea din sec. XI - XIII trebuie menţionat că aceasta este reprezentată de o locuinţă sezonieră (sălaş?) care se încadrează în acest interval cronologic pe baza materialului ceramic (buze de căzănele etc.). De altfel, aşa cum am mai amintit, din zona nucleului aşezării antice situat la V de ductul autostrăzii au fost recoltate un număr semnificativ de fragmente de buze de căzănele şi alte categorii de vase care descriu o locuire restrânsă în acel spaţiu în sec. XI - XIII.