Baloteşti | Judeţ: Ilfov | Punct: Malul drept al Cociovaliştei str. Florilor, tarlaua 103, parcela A381/31–36 (fost sat Preoţeşti) | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 100978.02 |
Județ:
Ilfov
Unitate administrativă:
Baloteşti
Localitate:
Baloteşti
Punct:
Malul drept al Cociovaliştei str. Florilor, tarlaua 103, parcela A381/31–36 (fost sat Preoţeşti)
Localizare:
| 100978.02 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Damian | Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Borş | Corina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Cleşiu | Sorin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Raţiu | Alexandru-Mircea | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Ţentea | Ovidiu | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Potenţialul arheologic al zonei Baloteşti este relativ bine cunoscut încă din anii ’80, ca urmare a unor periegheze efectuate în zonă cu ocazia unor preconizate lucrări de îmbunătăţiri funciare1 sau mai recent, în urma elaborării PUG Baloteşti. Astfel, până în prezent, de-a lungul văii Cociovaliştei, sunt cunoscute numeroase semnalări ale unor situri arheologice (în special aşezări), datând din perioade istorice diverse. În cursul ultimelor trei decenii, multe dintre acestea au fost însă semnificativ afectate în contextul evoluţiei urbanistice a Bucureştiului, respectiv al localităţilor - limitrofe capitalei - din zona de N a judeţului Ilfov, dar şi de marile lucrări de amenajare a teritoriului din ultimii ani ai perioadei comuniste. Cea mai recentă sursă de informare asupra potenţialului arheologic al zonei este reprezentată de Lista Monumentelor Istorice (2004), care semnalează existenţa unei aşezări de epocă geto-dacică2.
Având în vedere datele existente, precum şi rezultatele evaluării teoretice şi de teren efectuate de o echipă a MNIR în zona terenului deţinut de S.C. Flower City S.R.L. în comuna Baloteşti, în perioada lunilor octombrie–noiembrie 2008 a fost efectuată o cercetare arheologică preventivă, demers necesar pentru obţinerea avizelor legale în vederea eliberării autorizaţiei de construire pentru proiectul de dezvoltare imobiliară al firmei amintite.
Evaluarea teoretică şi de teren efectuată de specialiştii MNIR a urmărit, deopotrivă, o documentare teoretică, dar şi realizarea unor observaţii directe pe teren pentru identificarea zonelor susceptibile să conţină vestigii arheologice, având în vedere semnalările anterioare. Suprafaţa întregului teren (3 ha) a fost iniţial investigată prin efectuarea unor secţiuni de sondaj în vederea stabilirii existenţei unor vestigii arheologice şi delimitării zonei cu potenţial arheologic. A fost astfel delimitată o suprafaţă de 0,75 ha unde s-au observat urme de intervenţii antropice istorice.
Pornind de la această bază documentară, într-o a doua etapă s-a avut în vedere realizarea cercetării arheologice preventive, obiectivele campaniei arheologice constând în identificarea eventualelor complexe arheologice din zonă şi cercetarea efectivă a acestora în vederea aplicării procedurii de descărcare de sarcină arheologică. Desfăşurate în perimetrul delimitat ca urmare a evaluării de teren, cercetările au necesitat realizarea - pe două axe longitudinale, ce străbat proprietatea aproximativ de la N la S şi de la V la E, în partea de SSE a terenului în discuţie - a 9 suprafeţe şi secţiuni de cercetare, cu dimensiuni şi orientări variabile. În ceea ce priveşte modalitatea de înregistrare a cercetării şi rezultatelor acesteia, au fost utilizate metode descriptive uzuale în arheologie, cât şi metode grafice digitale (plan topografic şi ortofotoplan vectorizat, grunduri şi profile, imagini aeriene, fotografii).
În cadrul etapei de cercetare arheologică preventivă stratigrafia verticală3 a sitului şi implicit a complexelor identificate s-a făcut contextual şi anume au fost definite cinci niveluri, respectiv: context 1 – nivel vegetal actual, de culoare brun cenuşiu închis (negru), frecvente rădăcini actuale şi urme de rădăcini, permeabil, cu foarte puţine materiale contemporane remaniate, rar şi materiale arheologice, grosime de cca. 0,30 m; context 2 – nivel antropic, discontinuu, sediment de culoare cenuşiu mediu, conţine fragmente ceramice de mici dimensiuni, oase, pigmenţi de cărbune, bucăţele de chirpic în poziţie secundară, grosime de cca. 0,25 m; context 3 – strat de argilă, de culoare galbenă, compact, omogen, permeabil, conţinând carbonaţi şi aparţinând bazei terasei, steril din punct de vedere arheologic, grosime de cca. 0,30 m; context 4 – sediment de culoare neagră-cenuşie, constituind umplutura complexelor arheologice, cu fragmente ceramice, oase, pigmenţi de cărbune, fragmente de vatră şi chirpic, grosime de cca. 0,55-1,20 m; context 5 – nivel steril, sediment de culoare alb-gălbuie, conţinând carbonaţi şi echivalent din punct de vedere arheologic contextului 3, stratigrafic fiind situat sub acesta, grosime de cca. 0,20 m.
Datele legate de stratigrafia orizontală au fost completate prin efectuarea cercetărilor arheologice preventive, observaţiile astfel efectuate indicând o distribuţie spaţială a complexelor arheologice, aparent uniformă, cu o concentrate evidentă în partea de SSE a terenului, spre malurile apei4. Nu au fost însă surprinse contexte arheologice certe care să permită identificarea unor relaţii între cele 3 complexe descoperite. Totuşi, caracteristicile complexelor/contextelor în discuţie se încadrează - în general - în categoria descoperirilor specifice aşezărilor.
După cum s-a indicat anterior, în cele 9 suprafeţe şi secţiuni de cercetare au fost surprinse 3 complexe arheologice, din care a fost recoltat material ceramic destul de fragmentar, care se încadrează din punct de vedere cronologic în perioada Latène (sec. II-I a.Chr.)5.
Materialul ceramic descoperit în aceste gropi este alcătuit din tipuri de vase modelate cu mâna sau lucrată la roată ce aparţin perioadei geto-dace clasice (sec. II-I a.Chr.). Materialul este fragmentar, puţine vase fiind întregibile, acestea provenind de la vase de tip „fructieră” sau vase borcan, căni, platouri, vase de provizii, amfore (torţi şi fragmente de corp) şi strecurători. Analogii pentru aceste materiale, dar şi pentru contextul arheologic general al văii Cociovaliştei sunt reprezentate de o serie situaţii arheologice de pe valea Mostiştei6 (zonă situată la ESE de cea investigată), documentate în anii ’70–’80 de către G. Trohani şi D. Şerbănescu.