Zalău | Judeţ: Sălaj | Punct: str. Unirii, Piaţa Centrală Agroalimentară | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 139713.22 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
mun. Zalău
Localitate:
Zalău
Punct:
str. Unirii, Piaţa Centrală Agroalimentară
Localizare:
| 139713.22 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băcueţ-Crişan | Dan | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Pripon | Emanoil | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Spaţiul supus cercetărilor arheologice preventive se află în zona sitului medieval - Zalău „str. Unirii, nr. 13", în centrul oraşului Zalău, în Piaţa Centrală Agroalimentară, pe partea dreaptă a văii Zalăului, pe a doua terasă. Primele cercetări arheologice au fost efectuate în anul 2008 şi au avut un caracter preventiv (Băcueţ-Crişan, Pripon 2009, p. 360-361).
Cercetarea arheologică preventivă a avut ca scop salvarea vestigiilor arheologice din zona afectată de construcţia unui Complex agroalimentar (S+P+E) în zona centrală a municipiului Zalău. La momentul începerii cercetărilor situaţia zonei era următoarea: a. Zona a fost amenajată ca piaţă agroalimentară şi acoperită cu asfalt; b. Zona este dispusă între mai multe clădiri: Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă-Zalău, Colegiul Naţional Silvania şi Activ Plazza Mall; c. Colţul de N-V al zonei investiţionale a fost deja afectat de existenţa unui Punct Termic care a fost dărâmat cu această ocazie; d. De asemenea, toată zona a fost „brăzdată" de şanţuri pentru cabluri electrice şi de canale din dale de beton şi cărămidă care aparţineau reţelei de termoficare a oraşului.
Pe suprafaţa afectată de investiţie au fost trasate trei unităţi de cercetare arheologică preventivă notate S. I/2011, S. A/2011 şi S. B/2011. Ca suprafaţă, cea mai mare a fost unitatea de cercetare S. I/2011 (dimensiuni: 40 x 46 m) urmată de S. B/2011 (dimensiuni: 4, 20 x 9 m) şi apoi de S. A/2011 (dimensiuni: 24 x 1 m). Unitatea de cercetare S. I/2011 a fos amplasată între clădirile Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Colegiul Naţional Silvania şi Activ Plazza Mall. Cu toate că zona de NV a suprafeţei investiţionale era deranjată de fundaţiile şi structurile de beton ale Punctului Termic (demolat în timpul lucrărilor) şi această zonă a fost investigată arheologic prin trasarea suprafeţei de cercetare S. A/2011. Deoarece pe latura de est a lui S. I/2011 trebuia să se amplaseze un transformator electric în această zonă a fost deschisă unitatea de cercetare S. B/2011. După decopertarea straturilor moderne/contemporane, la adâncimea de 1 - 1,30 m au apărut vestigiile arheologice. Toate complexele arheologice descoperite au fost conturate la nivelul sterilului arheologic (lut gălbui) şi se prezentau sub forma unor pete de culoare negricioasă.
În unitatea de cercetare arheologică preventivă S. I/2011 a fost surprinsă următoarea succesiune stratigrafică:
- 0, 00 - 0, 10 m lentile succesive de asfalt
- 0, 10 - 0, 40 m moloz şi dărâmătură modernă
- 0, 40 - 1, 00 m lut cenuţiu-mâlos (strat aluvionar)
- de la -1, 00 m (partea de S) şi de la 1, 20 m - 1, 30 m (partea de N) steril din punct de vedere arheologic (lut gălbui).
În unitatea de cerercetare arheologică preventivă S. A/2011 a fost surprinsă următoarea succesiune stratigrafică:
- 0, 00 - 0, 10 m podea beton (de la fostul Punct termic)
- 0, 10 - 1, 50 m umplutură modernă din timpul construirii clădirii
- de la 1, 50 m nisip şi pietriş steril (aluviune, cursul vechi al văii Zalăului)
În unitatea de cercetare arheologică preventivă S. B/2011 a fost surprinsă următoarea succesiune stratigrafică:
- 0, 00 - 0, 10 m lentile succesive de asfalt
- 0, 10 - 0, 40 m moloz şi dărâmătură modernă
- 0, 40 - 1, 00 m lut cenuţiu-mâlos (strat aluvionar)
- de la -1, 00 m - 1, 20 m steril din punct de vedere arheologic (lut gălbui)
Pe suprafaţa cercetată arheologic au fost identificate şi cercetate 170 de complexe arheologice, complexe dispuse în suprafeţele de cercetare arheologică preventivă după cum urmează: a. În unitatea de cercetare arheologică preventivă S. I/2011 au fost descoperite şi cercetate 168 complexe arheologice; b. În unitatea de cercetare arheologică preventivă S. A/2011 nu au fost descoperite complexe arheologice; c. În unitatea de cercetare arheologică preventivă S. B/2011 au fost descoperite şi cercetate 2 complexe arheologice.
Locuirea din sec. XI-XIII.
Complexele arheologice descoperite sunt de mai multe tipuri: locuinţe de suprafaţă sau adâncite, anexe gospodăreşti, gropi menajere, gropi de stâlp, un gard, o fântână, instalaţii de foc amenajate în aer liber (cuptoare cu boltă, vetre simple) şi un cuptor pentru redus minereul de fier (?). Inventarul arheologic constă în primul rând în ceramică (fapt caracteristic acestor aşezări), dar au mai fost descoperite şi alte categorii de artefacte: cute pentru ascuţit, fusaiole, artefacte din fier, un corn (perforat) de animal, zgură de fier. Ceramica descoperită în complexele C. 18, C. 24, C. 46, C. 50, C. 58, C. 63, C. 67 ş. a. este lucrată la roata înceată sau rapidă. Formele sunt: oala fără toarte (majoritară), cupa/paharul (1 exemplar) şi căldarea de lut (1 exemplar). Vasele sunt decorate prin incizare cu linii drepte paralele, linii în val, benzi de linii în val, şiruri de impresiuni realizate cu rotiţa şi impresiuni realizate cu un instrument ascuţit. Pe fundul unor oale fără toarte sunt prezente şi mărcile de olar. Aceste descoperiri au analogii în siturile de la Zalău „Valea Mâţii" (Băcueţ-Crişan, Băcueţ -Crişan 2003, pl. 56-67), Zalău „Valea Miţei-Livada Veche" (Băcueţ-Crişan, Băcueţ-Crişan, Bejinariu, Pop, Matei 2009, pl. 32, pl. 35, pl. 38), situri datate în intervalul cronologic al sec. XI-XIII.
Locuirea din sec. XVI-XVII.
Complexele arheologice databile în acest orizont sunt de tipul: anexă gospodărească, groapă menajeră, gropi de stâlp. Inventarul arheologic constă în fragmente ceramice de culoare cărămizie sau cenuşie şi fragmente de cahle. Cahlele sunt cele care pot fi utilizate ca element de datare. Fragmentele de cahle din complexele C. 101 şi C. 109 au analogii la Făgăraş (Marcu Istrate 2004, pl. 80-81), Vinţu de Jos (Marcu Istrate 2004, pl. 170).
Locuirea din sec. XVIII-XIX.
Complexele arheologice databile în acest orizont sunt puţine la număr şi sunt de tip groapă menajeră. Materialul arheologic descoperit în aceste complexe constă în vase ceramice (cantitate majoritară), fragmente de cahle şi o monedă. Artefactele care oferă cea mai bună datare pentru acest orizont provin din complexul C. 130. Este vorba despre moneda de 1 Kreuzer de la Maria Tereza (anul emiterii 1762) şi fragmentul de cahlă cu iniţiale de nume (J C) şi an (1750). Aceste piese asigură datarea locuirii în sec. XVIII, fără să excludem şi prima jumătate a sec. XIX.
Locuirea din sec. XIX-XX.
Majoritatea urmelor de locuire care aparţin acestui orizont sunt gropi de stâlp (rectangulare, ovale, circulare) care provin de la limite de proprietăţi (garduri) sau diverse anexe (grajduri) ale caselor. Alături de gropile de stâlp au mai fost cercetate şi gropi menajere o fântână şi o latrină. Materialul arheologic recoltat constă în: ceramică (printre care şi ceramică de Zalău), porţelan, sticlă, oase, piese din fier. Datarea acestui orizont este asigurată de ceramica de Zalău, de recipientele de sticlă şi de porţelan. Aproape toate artefactele din acest orizont de locuire au fost descoperite în complexul C. 40.
Vestigiile descoperite cu ocazia acestor cercetări arheologice preventive aduc un plus de informaţie cu privire la evoluţia acestui spaţiu în perioada medievală timpurie (sec. XI-XIII), medievală clasică şi târzie (XVI-XVII) precum şi în perioada modernă şi contemporană (sec. XVIII-XIX-XX).