.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Zalău | Judeţ: Sălaj | Punct: Str. Lupului, nr. 43 | Anul: 2015

Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare fortificată; Castru; Necropolă;
Cod RAN:
| 139713.20 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Zalău
Localitate:
Zalău
Punct:
Str. Lupului, nr. 43
Toponim:
Dealul Lupului/Michelin
Localizare:
| 139713.20 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Băcueţ-Crişan Dan responsabil Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Băcueţ-Crişan Sanda participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Bejinariu Ioan participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Culic Vasile Daniel participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Pop Horea Dionisiu participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Deac Dan participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Raport:
Municipiul Zalău este amplasat în bazinul hidrografic al râului cu acelaşi nume, la contactul dintre depresiunea Zalăului cu munţii Meseş. Punctul “Dealul Lupului” este situat pe o terasă înaltă, la ieşirea din localitate spre Satu Mare pe partea stângă a E 81, malul stâng al văii Zalăului, în apropierea confluenţei acesteia cu valea Miţii. Cunoscut din anii 80 pentru descoperirile neolitice, situl a beneficiat de prima cercetare preventivă în anul 2003 cu ocazia construcţiei noii fabrici Michelin, fiind identificate 62 de complexe arheologice aparţinând perioadei neo-eneolitice, epocii bronzului, Hallstatt, Latene dacic, epoca romană şi evul mediu timpuriu. Ca tip de complex au fost cercetate părţi din 2 castre de marş romane, o parte a unei fortificaţii neolitice, locuinţe, gropi precum şi 6 morminte de incineraţie barbare. În anul 2005 în apropierea zonei locuite au fost identificate 3 necropole de incineraţie datate în neolitic, Latene (celţi) şi evul mediu timpuriu. În anul 2013 a fost realizată o campanie de supraveghere în zona de protecţie a sitului, nefiind identificate urme de locuire antică. Săpătura arheologică preventivă din anul 2015 s-a derulat în două etape, suprafaţa totală fiind împărţită în două sectoare notate A şi B. REZULTATELE CERCETĂRILOR DIN SUPRAFAŢA A În vederea depistării eventualelor urme arheologice pe Suprafaţa A au fost realizate mecanizat secţiuni de verificare urmate de deschiderea unor largi unităţi de cercetare în cazul identificării complexelor arheologice. Prin urmare, în Suprafaţa A au fost trasate 23 unităţi de cercetare arheologică preventivă care au constat în 20 de secţiuni (S. 1-S. 15, S. 19-S. 23/2015) şi 3 suprafeţe (S. 16-S. 18/2015). Investigarea Suprafeţei A s-a făcut pornind din partea superioară a terasei spre baza acesteia. Toate complexele arheologice identificate au fost cercetate prin excavare manuală. Complexe arheologice au fost identificate doar în marginea nordică şi nord-estică a terasei pe care se află Suprafaţa A, în unităţile de cercetare arheologică preventivă S. 16/2015 şi S. 17/2015. În suprafaţa S. 16/2015 au fost identificate şi cercetate 12 complexe arheologice (C. 2, C. 3, C. 5-C. 14) şi două gropi moderne (C. 1, C. 4) iar în suprafaţa S. 17/2015 un singur complex arheologic (C. 15). Complexele au fost conturate în sterilul arheologic (lut gălbui-maroniu) sub forma unor pete de culoare cenuşie-negricioasă. Inventarul arheologic sărăcăcios pare să atribuie aceste vestigii epocii romane şi perioadei migraţiilor. Inventarul arheologic sărăcăcios pare să atribuie aceste vestigii epocii romane (câteva mici fragmente ceramice) şi perioadei migraţiilor – slavi timpurii (sec. VI-VII, ceramică lucrată cu mâna şi „pâinişoare”/greutăţi din lut) (C. 15). REZULTATELE CERCETĂRILOR DIN SUPRAFAŢA B Pentru depistarea, cercetarea şi salvarea eventualelor urme arheologice, pe Suprafaţa B au fost realizate mecanizat secţiuni de verificare urmate de deschiderea unor largi suprafeţe în urma identificării complexelor arheologice. Prin urmare, în Suprafaţa B au fost trasate 32 unităţi de cercetare arheologică preventivă care au constat în 30 de secţiuni (S. 1-S. 26 şi S. 29-S. 32/2015) şi 2 suprafeţe (S. 27 şi S. 28/2015). Investigarea Suprafeţei B s-a făcut pornind din partea superioară a terasei spre baza acesteia. Toate complexele arheologice identificate au fost cercetate prin excavare manuală. Vestigii arheologice au fost identificate doar în marginea nordică a Suprafaţei B, în unitatea de cercetare arheologică preventivă S. 28/2015. La momentul decopertării au fost înregistrate la conturare un număr de 38 de posibile complexe arheologice. În urma investigării acestora, până la finalul cercetărilor, doar 34 s-au dovedit a fi complexe arheologice, acestea fiind înregistrate ca C. 1-C. 3, C. 6-C. 7, C. 9-C. 18, C. 20-C. 38/2015. După cum am mai precizat, toate complexele arheologice au fost identificate în unitatea de cercetare arheologică preventivă S. 28/2015. Complexele au fost conturate în sterilul arheologic (lut gălbui-maroniu) sub forma unor pete de culoare cenuşie-negricioasă. Inventarul arheologic atribuie aceste vestigii epocii romane (33 complexe arheologice) şi slavilor timpurii (1 complex arheologic). CONCLUZII Cunoscut din anii 80 pentru descoperirile neolitice, situl a beneficiat de prima cercetare preventivă în anul 2003 cu ocazia construcţiei noii fabrici Michelin, fiind identificate 62 de complexe arheologice aparţinând perioadei neo-eneolitice, epocii bronzului, Hallstatt, Latene dacic, epoca romană şi evul mediu timpuriu. Ca tip de complex au fost cercetate părţi din 2 castre de marş romane, o parte a unei fortificaţii neolitice, locuinţe, gropi precum şi 6 morminte de incineraţie barbare. În anul 2005 în apropierea zonei locuite au fost identificate 3 necropole de incineraţie datate în neolitic, Latene –celtic şi evul mediu timpuriu. În anul 2013 a fost realizată o campanie de supraveghere în zona de protecţie a sitului, nefiind identificate urme de locuire antică. Pe lângă urmele de locuire (locuinţe, anexe gospodăreşti, gropi menajere) databile în epoca romană şi atribuibile dacilor liberi amestecaţi cu germanici, a celor aparţinând slavilor timpurii (sec. VI-VII) cea mai interesantă descoperire este complexul C. 2/2015 cercetat în Suprafaţa B. Caracteristicile complexului C. 2/2015 (lungime, profil, inventar arheologic) indică funcţionalitatea sa ca şanţ defensiv roman, probabil al unui castru roman de marş. Orientarea acestui şanţ, poziţia sa pe teren în raport cu rezultatele cercetărilor din 2003, 2005 şi 2015 indică faptul că avem de a face cu şanţul de pe latura sinistra a unui alt castru de marş (Castrul 3) diferit de Castrul 1 şi Castrul 2 identificate aici în cercetările anterioare (2003). Această importantă descoperire, prezenţa unui al treilea castru de marş (Castrul 3) pe acest platou, completează imaginea asupra zonei dar şi deschide noi perspective în analiza şi cercetarea arheologică a acestui spaţiu aflat în faţa limes-ului roman.
Bibliografie: