Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Hügel |
Peter |
responsabil |
Complexul Muzeal Arad |
| Pascu Hurezan |
George |
participant |
Complexul Muzeal Arad |
| Boroneanţ |
Adina Elena |
participant |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Doboş |
Adrian |
participant |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Popescu |
Gabriel |
participant |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Boroneanţ |
Vasile |
participant |
Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Bălescu |
Sanda |
participant |
Université des Sciences et Technologies, Lille, France |
| Lefevre |
Bertrand |
participant |
Université des Sciences et Technologies, Lille, France |
| Vigreux |
Thomas |
participant |
Université des Sciences et Technologies, Lille, France |
Raport:
Lucrările în teren s-au derulat în luna septembrie 2004. S-a lucrat pe o suprafaţă de 18 m2 care se înscrie în completarea secţiunii în forma de L începută în 2003. Au fost identificate următoarele nivele: Z - sol arat, A - argilă brun gălbuie, sub cernoziom, B - argilă maronie. Analizele de sol arată că agila aluvionară brun negricioasă s-a format în timpul ultimei interglaciaţiuni.
Prezenţa argilei brun negricioase a fost confirmată şi de un sondaj situat la aproximativ 50 m V de săpătura din 2003-2004. Materialul litic este destul de bogat şi în nivelul C. Din lucrările din 2003-2004 nu s-a putut verifica dacă nivelul C este situat în nivelul brun-negricios constatat în săpăturile 1972-1975. Partea superioară a acestuia ar fi putut fi remaniată la începutul ultimului glaciar Wurm.
Materialul litic recoltat în anul 2003 a putut fi transportat la laboratoarele de la Universitatea Lille, Franţa pentru analize şi prelucrare în vederea încadrării tipologice şi culturale, conform înţelegerii convenite cu CM Arad şi cu MCC. Cel din 2004 nu a mai putut fi preluat din cauza unor interdicţii temporare venite din partea aceluiaşi minister prin DMIM.
Au fost recoltate trei serii de materiale litice din solul afectat de lucrările agricole (Z), din orizontul A argilos brun gălbui şi B, cel aflat sub nivelul cu cernoziom cafeniu.
Cel din seria A, şi cel mai important, cuprinde 265 piese şi 158 de fragmente şi produse de cioplire, ceea ce reprezintă 5,2% piese respectiv 8,39%, incluzându-le şi pe cele de produse de cioplire pe m2. Această densitate este ridicată pentru o locuire în aer liber daca se compară cu cele din paleoliticul mijlociu din Franţa nordică.
Materia primă folosită este reprezentată mai mult de jumătate din cuarţ (54,68%), urmată de silex 41,40%. Prezenţa altor roci este sărăcăcioasă: gresii 1,54%, roci vulcanice 1,47, gneisuri 0,78%, şi jasp 0,39%. Predominarea cuarţului este şi mai mare dacă ţinem seama de fragmentele rezultate din cioplire. Acestea se ridică la 8,10% la cuarţ iar la silex numai la 39,3%. Cântărit cuarţul reprezintă 59,76%, iar silexul 37,26%. Rocile vulcanice sunt mai puţin de 5,24%. Un studiu mai detaliat va fi prezentat în urma analizelor privind compoziţia aluviunilor grosiere a râului Mureş. Prezenţa cuarţului în aşa mare cantitate este surprinzătoare pentru un sit în aer liber unde se putea face o selecţie a rocilor silicioase.
Nucleele sunt destul de abundente, ele reprezentând 24,8% şi chiar 29,05% dacă ţinem seama şi de deşeurile de cioplire. Procentul restului de unelte este de 10,18%, al produselor de cioplire 53,58% (125 aşchii, 3 lame, un vârf pseudo-levallois şi 6 cuţite a dos natural).
Marele număr de nuclee atipice (informe) (38%) face aproape imposibil în acest stadiu de a recunoaşte metoda de cioplire (de debitaj) din cauza modului de fracturare a cuarţului.
Între nuclee, cele cu o suprafaţă preparată sunt reprezentate de 38% din totalul nucleelor, urmate de cele cu multiple suprafeţe de cioplire. Ar putea fi vorba de nuclee unipolare, bipolare sau centripete. Rarele piese cu morfologie Levallois au ca materie primă silexul.
Putem sublinia prezenţa a două nuclee unipolare cu debitaj laminar răsucit şi două nuclee discoidale. Punerea în operă a unui debitaj discoidal este confirmată şi de prezenţa a două vârfuri de tip pseudo-levallois. Uneltele denticulate din care şi un vârf de tip Tayac ca şi racloarele în majoritate simple şi o piesă cu encoche sunt slab reprezentate. Chopper-ele şi chopping tools pot fi recunoscute prin două sau patru exemplare. Uneltele de tip paleolitic superior sunt reprezentate de un singur gratoar. Suporturile din cuarţ au fost folosite cel mai des la realizarea pieselor retuşate.
Materialul din nivelul A aparţine unui musterian cu debitaj non-levallois în care uneltele dominante sunt racloarele simple şi piesele denticulate. Caracteristicile tehno-tipologice din seria B sunt mai puţin abundente fiind de asemenea asociate cu oseminte de Mammutus primigenius.
Materialul arheologic corespunzător descoperirilor din paleoliticul mijlociu de la Zăbrani nu este repartizat egal şi se regrupează în câteva concentraţiuni în preajma fragmentelor de oase, mai ales în jurul celor de mamut.
Un studiu asupra repartizării speciale va fi realizat în timpul cercetărilor din 2004-2005, urmărindu-se distribuţia tipurilor de piese. Industria litică din sectorul cercetat în 2003-2004 corespunde unei aşezări de consumare de carcase de mamifere mari.
Sondajele de mică adâncime – carotajele:
În partea estică a promontoriului Dealul Pietrei s-au executat un număr de 36 de sondaje-forări cu recoltare de probe de sol, după o axă sagitală orientată E-V pe o lungime de 300 m şi altele pe axele transversale ale dealului.
Secvenţa de loess marchează prezenţa unui complex de paleo-soluri. De fapt un bilanţ al începuturilor ultimei glaciaţiuni, al ultimului interglaciar şi o pedogeneză a pleistocenului mijlociu, care acoperă în întregime colina separând pâraiele Guttenbrun şi valea Mureşului. Cuvertura de loess colmatează o depresiune afectând substratul. În acest loc grosimea loessurilor recente reprezintă un argument clar. Argila maronie Ln conţine nivelul arheologic B în care este amplasată săpătura, care în marginea de E a promontoriului se află la 0,5 m adâncime şi este acoperit de 2 m de loessuri recente la nivelul depresiunii colmatate.
Absenţa unei şape de foraj mecanice în acest sector face imposibilă săpătura în acest sector al văii, spre a crea un bilanţ sedimentar mai important Este posibilă o reluare a săpăturii în sectorul denumit C4 unde argila maronie se află la ceva mai mult de 1 m adâncime.
Cercetările din anii următori sperăm să aducă noi date privind stratigrafia şi tipologia materialelor găsite şi o încadrare culturală şi cronologică în relaţie cu problematica paleoliticului european.
Rezumat:
În campania anului 2004 în punctul Dealul Pietrei s-a executat o săpătură şi au fost trasate şi 36 de sondaje-forări cu recoltare de probe de sol, după o axă sagitală orientată E-V pe o lungime de 300 m şi altele pe axele transversale ale dealului.
Sondajele au indicat prezenţa unui complex de paleosoluri, care reprezintă un bilanţ al începuturilor ultimei glaciaţiuni, al ultimului interglaciar şi o pedogeneză a pleistocenului mijlociu, care acoperă în întregime colina separând pâraiele Guttenbrun şi valea Mureşului.
Suprafaţă afectată de săpătură este de 18 mp şi se înscrie în completarea secţiunii în forma de L începută în 2003. Stratigrafia este următoarea:
Z - sol arat;
A - argilă brun gălbuie, sub cernoziom,
B - argilă maronie.
Au fost recoltate trei serii de materiale litice din cele trei nivele stratigrafice.
Cel din nivelul A, şi cel mai important, cuprinde 265 piese şi 158 de fragmente şi produse de cioplire, ce reprezintă 5,2% piese respectiv 8,39%, incluzându-le şi pe cele de produse de cioplire pe mp. Această densitate este ridicată pentru o locuire în aer liber dacă se compară cu cele din paleoliticul mijlociu din Franţa nordică.
Materia primă folosită este reprezentată mai mult de jumătate din cuarţ (54,68%), urmată de silex 41,40%, gresii 1,54%, roci vulcanice 1,47, gneisuri 0,78%, şi jasp 0,39%. Materialul din nivelul A aparţine unui musterian cu debitaj non-levallois în care uneltele dominante sunt racloarele simple şi piesele denticulate. Caracteristicile tehno-tipologice din seria B sunt mai puţin abundente fiind de asemenea asociate cu oseminte de Mammutus primigenius.
Materialul arheologic corespunzător descoperirilor din paleoliticul mijlociu de la Zăbrani nu este repartizat egal şi se regrupează în câteva concentraţiuni în preajma fragmentelor de oase, mai ales în jurul celor de mamut.
Industria litică din sectorul cercetat în 2003-2004 corespunde unei aşezări de consumare de carcase de mamifere mari.
CC BY-SA 4.0 
