Zăuan | Comuna: Ip | Judeţ: Sălaj | Punct: Dâmbul Spânzuraților | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Zăuan, com. Ip, jud. Sălaj Punct: Dâmbul Spânzuraților
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Antichitate;
Epoci:
Eneolitic; Hallstatt; Epoca romană;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 141768.03 |
Județ:
SĂLAJ
Unitate administrativă:
IP
Localitate:
ZĂUAN
Punct:
Dâmbul Spânzuraților
Localizare:
| 141768.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băcueţ-Crişan | Sanda | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Băcueţ-Crişan | Dan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Cardoş | Raul-Vasile | participant | Muzeul Judeţean Maramureş |
| Mişca | Sorana | participant | Muzeul Judeţean Maramureş |
| Pop | Dan | participant | Muzeul Judeţean Maramureş |
| Ardelean | Marius | participant | Muzeul Judeţean Maramureş |
| Kádas | Zoltán | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Costea | Sorin | participant | SC Banat Archaeosave SRL |
| Gheorghe | Oana | participant | SC Banat Archaeosave SRL |
| Boeru | Paul Marian | participant | SC Banat Archaeosave SRL |
Raport:
Cadrul geografic. Istoricul cercetărilor
Localitatea Zăuan este situată în bazinul superior al Barcăului, bazin cu aspect depresionar și care în zona Nușfalăului se deschide foarte mult până la trecătoarea de la Marca. Situl arheologic cunoscut ca așezarea de la Zăuan Dâmbul Spânzuraților a fost identificat inițial pe terasa înaltă din partea stângă a văii Barcăului, partea dreaptă a pârâului Limpa, încă din anii 70 de către un profesor de istorie din localitate. În anul 1980 în acest punct au fost efectuate cercetări arheologice de mică anvergură, sondaj realizat de Gheorghe Lazarovici. Au fost identificate complexe și materiale arheologice atribuite culturii Herpály și Tiszapolgar[1]. Deasemenea pe terasa joasă din partea stângă a pârâului în cadrul unor cercetări de suprafață efectuate în anul 1999 au fost identificate sporadice materiale ceramice Coțofeni iar pe terasa înaltă din partea stângă a pârâului urmele unei așezări aparținând epocii romane. Diagnosticul efectuat în anul 2020 pentru obiectivul Autostrada Transilvania a indicat faptul că locuirea este mult mai extinsă și cuprinde și zona joasă a terasei Barcăului, partea dreaptă a văii Limpa.
Modul de derulare a săpăturii arheologice
Cercetarea arheologică preventivă a avut ca scop înregistrarea potențialului arheologic al sitului pentru zona afectată de proiect, având în vedere tipul de proiect investițional. Este vorba despre descoperirea, înregistrarea și studierea, respectiv valorificarea informației istorico-arheologice obținute prin cercetarea exhaustivă a complexelor arheologice aflate pe suprafața afectată de proiect a acestui sit. Scopul final al cercetării preventive a fost acela al descărcării de sarcină arheologică. În acest context al cercetării exhaustive a unei mari părți din sit am avut oportunitatea identificării unor elemente legate de organizarea/structura așezărilor și legăturile cu alte situri cunoscute în zonă.
Rezultatele cercetărilor.
Situl 2 de la Zăuan (Dâmbul Spânzuraților) este tăiat de pârâul Limpa, fapt care a dus la decopertarea a două suprafațe SI- partea stângă și SII partea dreaptă a pârâului Limpa. În suprafaţa S.I nu a fost surprins un nivel de cultură, având în vedere tipul de sit (necropolă) și slaba locuire Coțofeni. Au fost cercetate integral 21 complexe arheologice – morminte de incinerație atribuite perioadei Hallstatt D și gropi sau aglomerări de ceramică atribute culturii Coțofeni, Cele mai interesante morminte din punct de vedere al inventarului au fost cele denumite Cx. 1 și Cx. 6. Din inventar au fost recuperate vârfuri de lance, topor din fier, inel de buclă din bronz acoperit cu foiță de electron, mărgele și vase ceramice. S. II- în profilul sudic al suprafeței pe o lungime de 146 m a fost surprins un nivel de cultură de aproximativ 0,20-0,30 m, cenușiu închis cu slabe urme de chirpici sau fragmente ceramice. Au fost cercetate 368 complexe majoritatea aparținând eneoliticului (cultura Herpláy și Tiszapolgar) la care se adaugă câteva complexe Coțofeni sau complexe atribuite Hallstatt-ului D. O mare parte a complexelor sunt reprezentate de gropi de stâlp (care marchează uneori construcții de suprafață iar alteori par să fi fost urme ale unor garduri) și gropi menajere. Au fost cercetate 6 morminte de inhumație atribuite culturii Herpláy și două locuințe de suprafață atribuite culturii Tiszpolgar.
Concluzii
După tipul de complexe și amplasarea lor putem spune că ne aflăm la periferia așezării eneolitice de pe terasa înaltă a Dâmbului Spânzuraților. Relevante pentru cronologia descoperirilor sunt materialele provenite din mormintele de inhumație dar și din cele câteva complexe care au avut un inventar bogat, cum a fost Cx. 198, sau Cx. 199. Raportându-ne la stratigrafia așezării de la Herpláy și mai ales la evoluția comunităților din nord- vestul României, locuirea culturii Herpláy din porțiunea cercetată a sitului nr. 2 de la Zăuan, poate fi atribuită unei perioade târzii de evoluție[2]. Complexele culturii Tiszapolgar, bogate în materiale ceramice, au fost fie de tip locuință de suprafață, fie de tip groapă. Numerosul material ceramic prezintă încă o parte din caracteristicele neoliticului târziu/eneoliticului timpuriu, ca tip de pastă și forme, dar și forme tipice acestei culturi. Dat fiind aceste caracteristici și mai ales, extrem de puținele fragmente ceramice decorate, credem că așezarea poate fi atribuită unei orizont timpuriu Tiszapolgar. Deosebit de importante sunt descoperirile cu caracter funerar atribuite Hallstatt-ului D. Descoperirile de tip Sanislău-Nir, variantă regională din zona Tisei superioare a culturii Vekerzug din Hallstattul târziu (Ha D) au fost documentate inițial în nord-vestul extrem al României, în zona de câmpie a Nirului. Începând cu anul 2002 au fost documentate pentru prima dată descoperiri în mare parte similare în zona de sud-vest a Sălajului, în zona comunei Marca în punctele „Corău” și „Paliș”.[3]
Cercetările arheologice preventive de pe Autostrada Transilvania, sector 3B5, Nusfalău-Suplacu de Barcău, sit 2 (Zăuan- Dâmbul Spânzuraților) au dus la cercetarea a 389 complexe arheologice: morminte de inhumație, gropi menajere, construcții de suprafață atribuite culturii Herpláy, locuințe de suprafață și gropi menajere atribuite culturii Tiszapolgar, gropi menajere atribuite culturii Coțofeni, morminte incinerație, construcții și gropi menajere atribuite perioadei Hallstatt D.
Abstract [EN]:
Rescue excavations on the Motorway M3 (Transylvania), 3B5, Nușfalău-Suplacu de Barcău, site 2 (Zăuan Dâmbul Spânzuraţilor) led to the investigation of 389 archaeological features: inhumation graves, pits, constructions attributed to the Herpláy culture, dwellings and pits attributed to the Tiszapolgar culture, pits attributed to the Coțofeni culture, cremation graves, constructions and pits dated to the Hallstatt D period.
Note:
1.
Gh. Lazarovici, E. Lako, Săpăturile de la Zăuan- campania 1980 şi importanţa acestor descoperiri pentru neoliticul din nord-vestul României, în AMN, XVIII, 1981, p. 13-44.
2.
S. Băcueț Crișan, Neoliticul și eneoliticul timpuriu în depresiunea Șimleului, Sibiu 2008, p. 54-56.
3.
I. Bejinariu, Strategie și prestigiu. Controlul accesului prin trecătoarea de la Marca (valea Barcăului) în decursul preistoriei și antichității, în: A. Stavilă, D. Micle, A. Cîntar, C. Floca, S. Forțiu (eds.) Arheovest I/2. Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie – In Memoriam Liviu Măruia, Timișoara 7 decembrie 2013, Szeged 2013, p.461-471.