Vorniceni | Judeţ: Botoşani | Punct: Pod Ibăneasa | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 39845.01 |
Județ:
Botoşani
Unitate administrativă:
Vorniceni
Localitate:
Vorniceni
Punct:
Pod Ibăneasa
Localizare:
| 39845.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ungureanu | Aurelia | participant | Grupul Şcolar "Gh. Asachi", Botoşani |
| Diaconescu | Maria | responsabil | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Ciucălău | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Setnic | Eduard Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Haimovici | Sergiu | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
În anul 2008 au continuat cercetările arheologice în punctul Pod Ibăneasa de la Vorniceni, în vederea eliberării de sarcină arheologică.
Pentru acest an ne-am propus următoarele obiective:
- dezvelirea unei suprafeţe cât mai mari şi descoperirea unor noi complexe arheologice;
- salvarea a cât mai multe materiale arheologice ( ceramică, plastică antropomorfă şi zoomorfă, arme, unelte de silex, os, piatră, cupru );
- obţinerea unor date referitoare la situaţia economică a aşezării, modul de dispunerea locuinţelor;
- stabilirea unor elemente specifice pentru aşezarea de la Vorniceni;
- descoperirea unor elemente de suprastructură;
- continuarea cercetării în vederea delimitării aşezării cucuteniene;
- Recoltarea de cărbuni, seminţe, oase în vederea datării aşezării şi efectuării unor studii arheobotanice şi arheozoologice.
Ca metodă de săpătură am utilizat deschiderea de secţiuni şi, de asemeni, casete, pentru dezvelirea construcţiilor. În luna august 2008 au fost reluate cercetările arheologice pe latura sudică a aşezării. Au fost trasate cinci secţiuni cu dimensiuni între 15 şi 35 m, casete pentru degajarea resturilor a două complexe de locuit şi patru gropi cu material divers.
Rezultatele cercetării din acest an au fost fructuoase, fapt ce confirmă densitatea mare a locuirii acestui punct în diverse epoci istorice: eneolitic - cultura Cucuteni, epoca bronzului - cultura Noua, Hallstatt, sec. IV - cultura Sântana de Mureş. În afara faptului că s-a completat configuraţia aşezării cucuteniene de la Pod Ibăneasa, au fost descoperite un număr important de vase întregibile, vase bitronconice, castroane, vase binoclu, străchini, vase globulare, vase suport, de provizii, pahare, etc., unelte de os şi piatră, silex, statuete antropomorfe, arme, toate conturând viaţa social-economică a comunităţii ce a trăit în această aşezare. Formele şi decorul ceramicii din această aşezare aparţin spectrului binecunoscut pentru faza A-B în care se încadrează aşezarea.
Procentual se observă o scădere a cantităţii ceramicii aparţinând culturii Noua - fenomen explicat cu concentrarea purtătorilor acestei culturi în zona centrală a platoului de aici.
Din stratul de cultură cucutenian, provin şi descoperirile cu caracter special, printre care un topor de piatră lung de 19 cm şi un topor de silex în groapa 38. Remarcăm abundenţa materialului ceramic cucutenian, diversitatea acestuia: ceramică fină, în general de dimensiune mică şi mijlocie, vase mari, cu pereţi groşi, ornamentate bi- şi tricrom. În ideea lămuririi situaţiei stratigrafice a fost deschis S XXI, poziţionat N-S, perpendicular faţă de celelalte secţiuni, într-o zonă în care stratul de sol arabil este foarte gros, de circa 1 m, cu foarte puţine fragmente ceramice cucuteniene, dar din care lipsesc materialele din alte epoci istorice. Investigaţia acestei secţiuni va fi continuată în următorul an.
L8: descoperită în 2003 şi cercetată parţial, a fost dezvelită în totalitate în acest an. Conservată relativ bine, construcţia a fost afectată pe latura de NE de prezenţa purtătorilor de cultura Noua. Platforma locuinţei poartă urme de lemn despicate cu secţiune semiovală, arsă la roşu, latura de S şi de E fiind într-o stare foarte bună. Masa de lipitură este vălurită, neregulată, cu goluri pe latura de N.
Construcţia amintită este construită pe un „pat” de fragmente ceramice, sugerând astfel o locuire anterioară.
L16: tehnica constructivă utilizată este cea bine cunoscută - pereţi din nuiele pe care s-a aplicat lutul cu pleavă, podină realizată din bârne pe care s-a aplicat lutul, ars la roşu, gros de 0,05-0,07 m. Drept amenajare interioară s-a dezvelit o vatră mozaicată, arsă inegal, cu o suprafaţă albicioasă, având o lungime de 1,15 m şi lăţimea de 0,50 -0,60 m. Aceasta suprapune o altă vatră cu aproximativ aceeaşi configuraţie. La demontarea L16, sub podină, în zona centrală, a fost dezvelit un vas bitronconic, cu diametrul de circa 50 cm, strivit sub greutatea podinei, depus ritual.
Tot în această construcţie, pe latura de S au mai fost dezvelite încă trei vase sparte, in situ, aflate la o adâncime de -0,30 -0,40 m, strivite de tavanul ce s-a prăbuşit peste ele.
Pe traseul S18 au fost surprinse două gropi cucuteniene:
Gr. 36: între m. 12,60 şi 14, apare la -0,90 m, are o formă neregulată, cu fundul albiat. Pământul de umplutură este amestecat, cenuşos cu galben murdar. Conţine doar ceramică fragmentată.
Gr. 37: s-a dezvelit în capătul S18, între m. 1 şi 2,30, are formă ovală, dimensiunea de 1,50/1,10 m, conturul său se micşorează pe măsura adâncirii sale, apare la -0,90 m. Pământul de umplutură este brun cafeniu, cu lentile de pământ galben, cărbune, pigmenţi de chirpici. Pe lângă fragmentele ceramice diverse s-au găsit un topor de silex, o pioneză, unelte de silex, un vârf de săgeată.
Gr. 38: a fost poziţionată în capătul NV al L16, şi poate fi interpretată ca o groapă de fundare. Pământul de umplutură este divers, conţine straturi de cenuşă, cărbune, arsură, pământ galben, caolin, nisip murdar. Inventarul acesteia cuprinde vase întregibile - vase turtite, capac, pahar întreg, vase mici fragmentate, patru râşniţe, un percutor, fiind una dintre cele mai interesante prin conţinut şi poziţionare.
Gr. 39: e poziţionată dincolo de colţul de SE al L16, are o formă în plan oval-alungită, cu profil alveolar. Pământul de umplutură al gropii este format mai ales din cenuşă în strat compact. Conţine puţine fragmente ceramice, un nucleu de silex, un toporaş de piatră, un baton de os.
Pentru următorul an ne propunem cercetarea zonei de SV a aşezării în spaţiul aparţinând „ Apelor Române”, unul din obiective fiind dezvelirea celei mai mari construcţii din acest sit, aşa cum se prefigurează încă de la suprafaţă, acesta aflându-se la o adâncime destul de mică - fapt semnalat de chirpicul care răzbate deasupra. Urmează să stabilim caracterul acestei construcţii. Vom continua cercetarea stratigrafică din zona centrală a aşezării, care, deşi destul de redusă, prezintă perturbaţii stratigrafice, în sensul existenţei unui strat vegetal foarte gros, de aproape un metru, sub care se găsesc diverse complexe arheologice, de unde cu siguranţă vom recupera ca şi până acum un patrimoniu deosebit.
Materialele recoltate în acest an vor fi restaurate şi conservate în vederea introducerii lor în expoziţia de bază a MJ Botoşani, în funcţie de calitatea lor şi importanţa pe care o prezintă. [Maria Diaconescu]