Vorniceni | Judeţ: Botoşani | Punct: Pod Ibăneasa | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 39845.01 |
Județ:
Botoşani
Unitate administrativă:
Vorniceni
Localitate:
Vorniceni
Punct:
Pod Ibăneasa
Localizare:
| 39845.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconescu | Maria | responsabil | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Ciucălău | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
Raport:
În perioada 13 august - 20 septembrie 2007 am continuat cercetările arheologice în zona sudică a aşezării cucuteniene din punctul amintit în vederea eliberării de sarcină arheologică.
Cercetările arheologice au cuprins o suprafaţă de 200 m2 (SXV-XVII şi casetele aferente celor două locuinţe descoperite)
Cercetările arheologice din acest an au urmărit următoarele obiective:
- continuarea cercetărilor din anii precedenţi prin descoperirea de noi complexe prin extinderea suprafeţei cercetate;
- stabilirea relaţiilor existente între diferitele complexe descoperite, locuinţe, gropi, alte complexe şi organizarea aşezării, tipuri de locuinţă;
- trăsături locale ale aşezării;
- stabilirea unor detalii de construcţie la locuinţele descoperite;
- recuperarea unei cantităţi importante de ceramică, plastică antropomorfă şi zoomorfă, utilaje litice sau de os;
- elemente de suprastructură;
- aprecieri asupra organizării interne a satului preistoric.
Am continuat cercetările în zona sud-estică a aşezării în sectorul A. S-a săpat o suprafaţă de aproape 200 m2, degajându-se resturile a două complexe de locuit şi o groapă menajeră.
L14 a apărut pe lungimea S15 între m. 10-18, la -0,50 -0,70 m. Resturile locuinţei se prezentau sub forma unei mase de chirpic de culoare cărămizie, cu goluri în masa de lipitură. Construcţia era de formă rectangulară, ca şi celelalte locuinţe de la Vorniceni. La demontarea vestigiilor s-a remarcat că resturile provenind de la pereţi aveau imprimate stuf şi crengi împletite, paralele, de grosimi diferite, într-o cantitate destul de mică. Acestea erau de culoare roşie până la galben-negru. Podina locuinţei era formată dintr-un strat de lutuială gros de 10-15 cm aplicat pe trunchiuri despicate. Suprafaţa construcţiei ajunge până la 35 m2. N-au fost identificate amenajări interioare. Locuinţa a fost orientată E-V. Pe suprafaţa locuinţei s-au găsit numeroase fragmente ceramice tipice fazei A-B, câteva fragmente canelate, fragmente aparţinând aşa-zisei ceramici Cucuteni C, câteva fragmente ceramice din epoca bronzului şi Hallstatt. Printre diversele fragmente ceramice descoperite ne-au atras atenţia cele provenind de la patru vase binoclu, diferite ca dimensiuni şi probabil şi ca decor.
Dintre unelte şi arme putem enumera trei percutoare, patru săgeţi, un nucleu de silex, o râşniţă cu frecător. Utilizate probabil ca obiecte de podoabă, s-au găsit două tuburi de os de pasăre, conservate diferit – unul cu urme de ardere. Plastica antropomorfă e reprezentată de patru fragmente de statuete.
L15 a fost descoperită în capătul estic al SXVII la ad. de -0,50 -0,70 m. Avea o suprafaţă utilă de cca. 90 m2. Se prezenta sub forma unor îngrămădiri de chirpic, fragmente ceramice, unelte de silex. Masa de chirpic, neuniformă este mult deranjată în jumătatea sudică a locuinţei, datorate probabil şi locuirilor ulterioare din epoca bronzului, Hallstatt. Prezintă porţiuni mai compacte în zona de N a locuinţei. Culoarea platformei e roşu aprins, a lipiturii pereţilor este pal cărămizie-gălbuie. În colţul de SE al L15 se păstrează o suprafaţă de podină nederanjată, arsă la roşu de cca. 0,10 m grosime, realizată din lut amestecat cu nisip. La demontare se observă amprentele de bârne pe care a fost aşezat lutul podinei; bârnele aveau dimensiuni variabile între 7 - 15 cm. Toate acestea suprapun pământul negru.
Şirurile de lipituri sunt orientate NE-SV având l de 10-15 cm până la 20 cm în zona vetrelor şi partea de SE a construcţiei, unde de altfel podina are şi cea mai mare grosime, este compactă, bine păstrată.
Tot aici, sub bârnele platformei, a fost descoperit un complex interesant în partea de E a construcţiei. În c.C a fost descoperit un vas (strachină) de dimensiuni medii, cu gura în jos, sub care se afla o bucată de ocru. Alături se mai aflau încă două bucăţi de ocru, un nucleu de silex, o râşniţă, un fragment ceramic cu bucăţi de cărbune şi un chirpic cu o formă rectangulară prestabilită cu dimensiunile de 19 x 15 cm, grosimea de 5 cm, realizat din lut amestecat cu pleavă, cu o gaură centrală de ţăruş piezişă de 4 x 5 cm. Interpretăm toate acestea ca fiind un ritual de fundare al construcţiei.
Printre obiectele ce au putut fi identificate în L15 putem enumera un vas bitronconic, ars secundar, chiar zgurificat - în apropierea vetrelor, două căpăcele întregi, un fragment de vas tip „horă”, 17 râşniţe de piatră fragmentare, un phalus de os, un percutor, un vârf de săgeată, trei statuete antropomorfe, unelte din corn.
Pe latura nordică a locuinţei au fost amenajate trei structuri rectangulare alăturate, având o latură comună. Pentru individualizarea lor le-am numit Structura 1, 2 şi 3.
Cuptorul (structura 1) este o amenajare rectangulară, aproape pătrată cu laturile de 1,90 x 1,70 m. La demontare s-a constatat că a fost construită deasupra platformei locuinţei. Din gardina acestei structuri s-a păstrat întreagă doar latura comună a celor trei amenajări din celelalte laturi păstrându-se câte 50 cm din latura de E, 33 cm din colţul de SE şi 40 cm pe latura de N ceea ce dă dimensiunea şi forma acestei construcţii.
Lăţimea acestei rame - gardină era de 10 cm, o h de 20 cm din care 10 cm erau deasupra nivelului suprafeţei acestei structuri, realizată din lut cu pleavă arsă la galben-maroniu, făţuite, urmare a folosirii unui cofraj. S-au păstrat puţine fragmente din lutuielile bolţii cuptorului, ce purtau amprente de nuiele. Pe latura de NV, mozaicate, se găseau bucăţi de piatră (5 x 3, 4 x 3 cm) ce au suprapus vatra cuptorului. Vatra propriu-zisă era realizată din lut amestecat cu nisip astfel încât prin ardere la roşu acestea au căpătat aspectul pietrei. Grosimea vetrei era de cca. 10 cm, mozaicată în bucăţi mari de dimensiuni de 25 x 15 cm, netezite, lustruite. În exteriorul laturii de NV a acestei structuri s-au aflat un castronel fragmentar, o râşniţă spartă şi arsură.
Structura 2 e adosată structurilor 1 şi 3. De asemenea rectangulară cu laturile de 0,65 x 0,65 în care e inclusă şi rama. Aceasta are colţurile rotunjite înălţată cu 1-2 cm deasupra suprafeţei mozaicate din interior. E realizată din lut cu nisip, arsă la roşu-cărămiziu. Îi lipseşte aproape 1/5 din suprafaţa vetrei în colţul de S. E aşezată pe platforma locuinţei.
Structura 3 - lipită de celelalte două structuri are laturile de 1,20 x 1 m. Din ramă s-a păstrat foarte puţin, cât permite însă dimensionarea sa. Din suprafaţa mozaicată s-a păstrat cca. ¼, realizată asemenea celeilalte din lut cu nisip.
Groapa nr. 35 este situată în imediata apropiere a L15 în SXVII, între 7,80 - 9,30 la –0,80 de la suprafaţă. În profil avea formă de sac, fundul albiat. Conţinea fragmente ceramice cucuteniene, oase diverse, sub un capac s-au găsit 20 de cochilii de melci, fragmente ceramice tip Cucuteni C, chirpici, cenuşă, râşniţă, două statuete antropomorfe fragmentare, un împungător de os. Umplutura gropii are culoare brun-cenuşie.
La fel ca şi în anii precedenţi, şi în acest an materialul recoltat este bogat, divers, incitant. Se constată diferenţe ocupaţionale între locuitorii celor două locuinţe - după obiectele descoperite. Distanţa mică dintre cele două construcţii dezvelite poate sugera o locuire intensă în zonă.
Materialul recoltat se află la MJ Botoşani. [Maria Diaconescu]
Rezumat:
Cercetările arheologice în zona sudică a aşezării cucuteniene din punctul amintit în vederea eliberării de sarcină arheologică. Cercetările arheologice din acest an au urmărit următoarele obiective: continuarea cercetărilor din anii precedenţi prin descoperirea de noi complexe prin extinderea suprafeţei cercetate; stabilirea relaţiilor existente între diferitele complexe descoperite, locuinţe, gropi, alte complexe şi organizarea aşezării, tipuri de locuinţă; trăsături locale ale aşezării; stabilirea unor detalii de construcţie la locuinţele descoperite; recuperarea unei cantităţi importante de ceramică, plastică antropomorfă şi zoomorfă, utilaje litice sau de os; elemente de suprastructură; aprecieri asupra organizării interne a satului preistoric.