Vorniceni | Judeţ: Botoşani | Punct: Pod Ibăneasa | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 39845.01 |
Județ:
Botoşani
Unitate administrativă:
Vorniceni
Localitate:
Vorniceni
Punct:
Pod Ibăneasa
Localizare:
| 39845.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Zaharia | Gheorghe | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ungureanu | Aurelia | participant | Grupul Şcolar "Gh. Asachi", Botoşani |
| Şadurschi | Pavel | responsabil | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Diaconescu | Maria | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Setnic | Eduard Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Haimovici | Sergiu | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
Campania anului a început pe 24 iunie şi s-a încheiat pe 2 noiembrie 2002 şi a fost finanţată de Compania Naţională – Regia "Apele Române" Prut.
Obiectivele cercetării:
În urma rezultatelor pozitive înregistrate prin săpăturile arheologice în anul 2001, care au dus la identificarea sitului pe amplasamentul obiectivului de investiţii, cercetările arheologice au avut ca obiectiv principal cercetarea integrală a zonei respective în vederea eliberării de sarcină arheologică.
Am urmărit stabilirea exactă a stratigrafiei sitului de la Vorniceni, punct Ibăneasa, în vederea încadrării cronologice a aşezării eneolitice din acest punct, identificarea şi cercetarea complexelor, deţinerea tuturor datelor posibile, utile atât în reconstituirea cadrului istoric în care a fiinţat cât şi pentru reliefarea particularităţilor locuirii cucuteniene de aici comparativ cu aşezări ce aparţin aceleiaşi culturi. Am acordat atenţie particularităţilor de construcţie cucuteniene, a modului de conservare a acestora, date asupra economiei şi vieţii spirituale a acestei populaţii.
Rezultatele cercetării şi interpretarea lor:
Ca rezultate în campania anului 2002, menţionăm:
- dezvelirea a cinci locuinţe de suprafaţă aflate în diverse stadii de conservare;
- degajarea a zece gropi menajere;
- a fost salvată o cantitate apreciabilă de ceramică, unelte, obiecte de cult;
Au fost descoperite vestigii arheologice aparţinând eneoliticului cucutenian – faza AB, epocii bronzului (cultura Noua), dar într-un strat neconsistent, neuniform spaţiat, perioadei dacice (Hallstatt), precum şi foarte puţine fragmente ceramice aparţinând culturii Sântana de Mureş (secolele IV-V).
Scurtă descriere a descoperirilor:
Săpăturile s-au concentrat în zona de terasă a aşezării în apropierea deversorului, funcţie de lucrările şantierului de construcţie, în sectorul A, în celălalt sector, B, fiind dezvelită o singură locuinţă.
În cursul acestei campanii au fost investigate în total cinci locuinţe de suprafaţă între care deosebim două tipuri: locuinţe cu podină de lemn şi strat de lut deasupra (L 8 în sectorul B) şi locuinţe aşezate direct pe sol, pe pământ negru, amenajat, fără structură de bârne.
L 5 – a fost surprinsă pe traseul S IV. A fost deranjată din vechime, şi întrucât locuinţa a fost construită fără podină iar gropile parilor folosiţi la construcţie nu au fost vizibile, planul locuinţei a fost stabilit după fragmentele ceramice răspândite pe suprafaţa locuinţei şi resturi de chirpic de la pereţi. Aproximativ în centrul L 5 (m 30), pe latura sudică, s-au identificat câteva lipituri de vatră, ce fusese aşezată pe o platformă de blăni. Resturile ei incendiate erau concentrate pe o suprafaţă de 7,20 x 4,10 m.
Legat de L 5, dar în afara ei, la 3 m la vest de aceasta s-a găsit un vas întreg - o cupă din pastă fină, pictată pe toată suprafaţa, având în ea jumătatea inferioară a unei figurine antropomorfe feminine. Alături de aceasta s-au găsit un fragment de vas suport, un fragment de vas binoclu, oase de animale mari, oase de craniu şi coarne de bos primigenius, oase calcinate – toate acestea având un caracter cultic.
L 6 – este una dintre cele mai mari, descoperite până acum, având suprafaţa de 9 x 12 m fiind dezvelită pe traseul S VII.
E construită direct pe sol. Ca amenajări menţionăm existenţa unei vetre cu dimensiunea de 1 x 0,60 m pe latura nordică, aşezată pe un suport de pietre, fiind realizată din lut amestecat cu pleavă, ars diferit la roşu-galben. În capătul sud-vestic al L 6 s-a aflat un cuptor cu o suprafaţă de 1 x 1,35 m. Bucăţile de vatră de foc aveau grosimea de 4-5 cm şi avea consistenţa pietrei, fiind făţuit pe o singură parte. Din acesta s-au găsit şi bucăţi cu o margine finită, înţepată, cu amprenta unui capăt de nuia, având forma unei coloane tăiate pe jumătate.
Sub acest cuptor s-a găsit un vas de ofrandă, de fundaţie, depus ritual. Un alt vas ofrandă a fost depus în Gr 6 din aceeaşi L 6. Le capetele L 6, la colţurile locuinţei rectangulare s-a utilizat lemn masiv, despicat sau nu, ce au dat soliditate construcţiei. Chirpicul din zona de îmbinare a celor două laturi are între 7-8 cm grosime şi 10-15 cm lăţimea scândurii – lemn imprimat. Chirpicul este foarte bine ars, are consistenţa cărămizii.
L 6 a fost afectată de o construcţie – bordei hallstattian, ce a străpuns nivelul cucutenian şi în care a fost amenajat un cuptor cu dimensiunile 1,50 x 1,25 m şi care a apărut la -1 m adâncime. Bucăţile de chirpic au culoare cărămizie, poartă urme de crengi, nuiele. În cuptorul prăbuşit s-au găsit fragmente ceramice de la 2-3 vase sac, cu brâu alveolar şi fragmente osteologice.
L 7 a apărut în capătul S X şi avea dimensiunile 4,10 x 7 m. A fost deranjată de locuirile ulterioare (s-au găsit fragmente ceramice Noua şi Hallstatt).
În zona centrală a L 7 au apărut resturile unui cuptor ce a fost amenajat pe o platformă de lemne cu diametrul până la 10-15 cm ars la roşu. Bolta cuptorului era prăbuşită sub formă mozaicată şi avea culoare albicioasă, iar gardina cuptorului era de culoare galbenă, asemenea lutului.
L 8 s-a găsit în sectorul B şi din ceea ce s-a mai păstrat, urmare a intervenţiilor ulterioare şi construcţiilor moderne, avea suprafaţa de 6 x 4 m. A fost construită pe scânduri fasonate cu lăţimea de 10-20 cm, lipitura de lut avea grosimea de 2 cm. S-au găsit foarte puţine fragmente de chirpic cu urme de stuf, probabil degajate de locuirile ulterioare.
Sub platformă se observă o culoare brun-maronie a solului, urmare a putrezirii, arderii lemnelor podinei. Nu au fost observate resturi ale vreunei instalaţii de încălzit.
L 9 a apărut în capătul S XII, pe o suprafaţă foarte mică. Urmează a fi dezvelită în totalitate în campania următoare.
Gropile menajere:
În spaţiile dintre locuinţe şi sub acestea, s-au aflat un număr de 10 gropi menajere. Au dimensiuni şi forme variate şi cuprind pe lângă fragmente ceramice, oase, unelte, cenuşă, fragmente de chirpic, figurine antropomorfe.
Ceramica:
Definitorie pentru aşezarea de la Vorniceni este ceramica. Remarcăm abundenţa, diversitatea de dimensiuni şi forme a acesteia, unele tipuri de vase chiar necunoscute în aria culturii Cucuteni până acum. Semnalăm prezenţa în această aşezare a unor vase care în ceea ce priveşte forma, decorul, sunt binecunoscute în faza A la Drăguşeni, dovedind încă o dată continuitatea clară cu faza precedentă.
Dintre formele deosebite descoperite la Vorniceni amintim:
- castroane cu buza trasă orizontal şi decorată, cu lăţimea de 3,6 cm, formă ce o regăsim abia în secolul IV în cultura Sântana de Mureş.
- vase sub formă de cupă, cu o treaptă–prag în interior, utilizate mai ales ca vase de cult.
- vase cu fundul profilat.
Regăsim apoi forme binecunoscute pentru faza AB: vase de provizii, amfore, vase cu dublă boltire, diferite forme de capace, pahare de mărimi diverse, suporturi cu corp cilindric şi capetele evazate, vase binoclu de dimensiuni mici şi mari, farfurii, castroane, vase cu picior, crater, fragmente de altăraş cu pictură caracteristică fazei A-B.
Unelte:
În cadrul pieselor litice s-au descoperit topoare, dălţi, lame, răzuitoare, vârfuri de săgeată, râşniţe, percutoare, nuclee. Dintre uneltele de os majoritatea o deţin împungătoarele, spatulele, dar sunt şi ace şi unelte găurite din corn.
Din lut ars amintim descoperirea a două fragmente de greutăţi de la plasa de pescuit. Lipsesc fusaiolele (am găsit doar una în campania trecută). Explicăm aceasta ori prin folosirea fusului de lemn sau prin orientarea spre anumite grupuri de ocupaţii.
Din aramă s-au găsit doar două obiecte: un ac şi o mărgică.
Plastica:
În aşezarea de la Vorniceni s-a descoperit un număr important de figurine antropomorfe atât feminine cât şi masculine. Reprezentările zoomorfe sunt în general puţine, piese mărunte, realizate modest.
Tehnici de cercetare utilizate, analize:
Au fost prelevate probe în vederea cercetării unor pigmenţi găsiţi în gropile menajere şi de asemenea probe osteologice pentru analize cu 14C.
Materialele arheologice au fost parţial desenate, fotografiate.
Obiectivele cercetărilor viitoare:
- extinderea suprafeţei cercetate atât în sectorul A cât şi B
- reinterpretarea profilelor stratigrafice prin săparea în întregime a axului lung al complexului pe direcţia E - V
- stabilirea cronologiei absolute prin analize radio-carbon.
Propuneri de conservare, protejare, punere în valoare:
Materialul recoltat se află la Muzeul Judeţean urmând a fi restaurat, desenat, publicat în reviste de specialitate. Obiectele importante vor fi introduse în circuit în expoziţia de bază a muzeului şi în expoziţii temporare [Maria Diaconescu]
Bibliografie: