Vorniceni | Judeţ: Botoşani | Punct: Pod Ibăneasa | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Studiul materialului arheozoologic provenit din aşezarea eneolitica de la
Vorniceni - Pod Ibaneas
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 39845.01 |
Județ:
Botoşani
Unitate administrativă:
Vorniceni
Localitate:
Vorniceni
Punct:
Pod Ibăneasa
Localizare:
| 39845.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ungureanu | Aurelia | responsabil sector | Grupul Şcolar "Gh. Asachi", Botoşani |
Raport:
Vorniceni, capitala comunei cu acelaşi nume, este situată la jumătatea distanţei dintre Dorohoi şi Săveni. Puţin spre NE, curge pârâul Ibăneasa, care are traseu apoi spre SE pentru a se vărsa tot în Jijia. În acest punct deci, pe malul drept al pârâului Ibăneasa, în apropierea podului ce traversează şoseaua Vorniceni - Săveni se găseşte aşezarea aparţinând fazei Cucuteni AB.
Materialul arheozoologic ne-a fost pus la dispoziţie prin amabilitatea colectivului de cercetare arheologică, respectiv domnul Paul Şadurschi şi doamna Maria Diaconescu. Prin determinările preliminare efectuate asupra fragmentelor osoase, s-au conturat o serie de aspecte privind fauna zonei şi ocupaţia locuitorilor.
Având în vedere abundenţa resturilor osoase, în ceea ce priveşte mamiferele sălbatice, predominant era cerbul - Cervus elaphus, urmat de mistreţ - Sus scrofa ferus şi bour - Bos primigenius. Au fost deasemenea identificate şi resturi aparţinând căpriorului - Capreolus capreolus. Prezenţa acestor specii, sunt o dovadă a extinderii pe care o aveau pădurile de foioase, dar şi dumbrăvile umede şi a şesurilor mlăştinoase preerate de specii ca mistreţul şi bourul.
În ceea ce priveşte economia locurilor, se pare că era dominată de creşterea taurinelor, specie de mamifer ce constituiau o sursă sigură şi suficientă de hrană, luând în considerare talia acestor animale. Alături de ele, locuitorii se ocupau şi cu creşterea porcilor, oilor şi caprelor atât pentru diversificarea hranei cât şi pentru alte subproduse de natură animală (lapte, piei, lână, oase).
Se remarcă în cadrul materialului, a unui număr destul de mare de fragmente osoase prelucrate care aveau probabil diverse întrebuinţări dar şi a unor reprezentări zoomorfe.
Prin definitivarea studiului materialului arheozoologic scos la iveală din aşezarea de la Vorniceni sperăm să adunăm completări importante, care să ofere o imagine globală cât mai exactă asupra vieţii locuitorilor ei.