Vorniceni | Judeţ: Botoşani | Punct: Pod Ibăneasa | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 39845.01 |
Județ:
Botoşani
Unitate administrativă:
Vorniceni
Localitate:
Vorniceni
Punct:
Pod Ibăneasa
Localizare:
| 39845.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Şadurschi | Pavel | responsabil | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Diaconescu | Maria | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Setnic | Eduard Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Ungureanu | Aurelia | participant | Grupul Şcolar "Gh. Asachi", Botoşani |
| Haimovici | Sergiu | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
La E de sat, la cca. 3 km pe partea dreaptă a pârâului Ibăneasa, între smârcul "La morişcă" (Lupu) şi un pârâiaş ce izvorăşte din dealul din preajmă, pe un promontoriu înalt de cca. 4 m ce se pierde în zona inundabilă, se află o aşezare din faza Cucuteni AB.
Urmare a amenajărilor hidrotehnice ce se fac în această zonă pentru regularizarea cursului apelor Ibăneasa - Jijia, această aşezare este pusă în pericol. Drept urmare ne-am propus o săpătură de salvare.
Lucrările au durat două săptămâni între 29 octombrie - 12 noiembrie.
S-au proiectat patru secţiuni şi cinci casete care au dezvelit patru locuinţe şi trei gropi menajere.
Cercetarea ne-a fost limitată de anotimpul rece, de ploi, zăpadă.
Primele cercetări de suprafaţă care au dus la descoperirea aşezării eneolitice au fost făcute de Aristotel Crâşmaru1, colectivul RAJB2.
Obiectivele cercetării
Săpăturile de la Vorniceni au avut mai multe obiective. A fost stabilită stratigrafia sitului, urmând ca pe baza acesteia să nuanţăm periodizarea eneoliticului din nordul Moldovei. Am urmărit reconstituirea ambientului şi vieţii comunităţilor ce au trăit în zona Vornicenilor, plantele şi animalele de care s-au înconjurat, relaţia pe care au avut-o cu mediul, influenţa ce-a avut-o aceasta asupra evoluţiei lor, ştiut fiind faptul că această zonă este una cu multe izvoare, bălţi iazuri. S-a acordat o mare atenţie tehnicii construcţiilor cucuteniene, modului lor de conservare, date asupra economiei şi vieţii spirituale a acestei populaţii.
Aflându-se la mică adâncime (între 0,20 - 0,50 m) faţă de nivelul de călcare actual al solului, aşezarea a fost afectată de lucrările agricole, de construirea şoselei Herţa - Săveni.
Stratigrafia
Profilul stratigrafic al staţiunii este relativ simplu, urmărit de sus în jos: la suprafaţă este solul arabil, negru, ce ajunge până la 0,20 m, după care urmează un strat negru, bogat în humus, în medie între 0,20 şi 0,40 m. Al treilea strat, stratul cucutenian în fapt este un sol brun cenuşos, ce este de altfel cel mai bogat în material arheologic, ajunge la cca. 0,90 cm, după care am înregistrat un strat galben cu puţine materiale arheologice, urmat de solul steril.
Ceramica
Prezintă un repertoriu variat şi relevă existenţa celor trei specii: pictată, de uz comun şi tip C.
Printre formele întâlnite aici putem enumera: castroane mai scunde sau mai înalte, cu umărul rotunjit sau carenat, au cel mai des buza trasă spre interior,. Au pictată întreaga suprafaţă. Vasele "binoclu" sunt o formă des întâlnită la Vorniceni. Vasele mari sunt sub forma amforelor, cu corpul bitronconic. Străchinile au formă tronconică, cu fundul plat şi gura deschisă. Paharele sunt modelate cu îngrijire, din pastă fină, bine arse. Decorul e realizat din benzi liniare roşii sau negre - brune pe învelişul alb al vasului, aşezat în registre orizontale încadrându-se în grupa stilistică ? şi ß3 cu analogii la Corlăteni4, Băiceni - Dâmbul Morii5 şi Lozna6.
Unelte
Din numărul mare de materiale descoperite la Vorniceni, amintim existenţa a numeroase unelte, arme de silex, variate tipologic, dar şi din os, piatră, ceramică, ce ilustrează diverse ocupaţii, activităţi gospodăreşti, şi continua preocupare de îmbunătăţire a uneltelor şi calităţii vieţii.
Enumerăm printre acestea: percutoare, vârfuri de săgeată, topoare de gresie marnoasă, diferite frecătoare de râşniţă, împungător de os, fusaiole etc.
Plastica
Un loc important pe lângă celelalte materiale enumerate până acum, îl ocupă plastica antropomorfă şi zoomorfă. S-au găsit figurine antropomorfe fragmentare aflate în diverse stări de conservare, două figurine zoomorfe şi o amuletă de os.
Locuinţe
S-au scos la iveală urmele parţiale a patru locuinţe sub formă de chirpici ars de culoare cărămizie de la pereţii locuinţelor în care pe lângă pleavă se văd imprimate amprente de nuiele, bârne având culoare galbenă - cenuşie de la podina locuinţelor având imprimate lemne despicate, lotbe aşezate direct de pământ. Locuinţele prezintă frecvent goluri în masa de chirpici dată fiind adâncimea mică la care se află amplasate. Orientarea locuinţelor este E-V
În interiorul acestora, pe lângă ceramică, resturi osteologice, unelte, s-au găsit şi fragmente de arsură, cenuşă, chirpici cu urme de pari, probabil de la vatră.
În locuinţe s-au găsit mai multe fragmente de râşniţă.
Gropi menajere
Pe traseul secţiunilor deschise s-au găsit trei gropi menajere care conţineau pe lângă diverse resturi osteologice, fragmente ceramice, bucăţi de chirpici ars, figurine antropomorfe fragmentare. Acestea au formă de sac, alveolată, ovală.
Ocupaţii
Diversitatea ocupaţiilor comunităţii cucuteniene de la Vorniceni se poate deduce după diversitatea de unelte, arme, existenţa a numeroase figurine descoperite, resturi osteologice. Deducem astfel că aceştia se ocupau cu creşterea animalelor, vânătoarea, pescuitul, olăritul, prelucrarea pietrei, lemnului, osului, torsul, ţesutul, având şi o bogată viaţă spirituală.
Materialul rezultat după ridicarea sa din locul descoperirii a fost pus în pungi, cutii, marcat şi în prezent se află în laboratorul de restaurare al Muzeului Judeţean Botoşani.
Concluzii
Bogăţia şi diversitatea obiectelor descoperite, gradul bun de conservare a acestora ne îndreptăţesc să credem că aşezarea va releva în viitoarele săpături noi date referitoare la cultura Cucuteni în general şi a fazei AB în special, legăturile pe care această aşezare le va fi avut cu aşezările cucuteniene din această zonă: Corlăteni, Lozna, Drăguşeni.
Obiectivele cercetării viitoare
Vom urmări să delimităm întinderea aşezării, realizarea unei cronologii cât mai riguroase şi încadrarea culturală a vestigiilor.
Propuneri de conservare, protejare, punere în valoare
Dată fiind calitatea deosebită a vestigiilor descoperite la Vorniceni, acestea vor fi expuse în expoziţia de bază a muzeului, în expoziţii temporare.
Note:
1.
1. A. Crâsmaru, SCIV, 21, 1970, 2, p. 279;
2. A. Paunescu, P. Sadurschi, V. Chirica, RAJB, 1976, p. 299.
3. A. Nitu, Formarea si clasificarea grupelor de stil AB si B ale ceramicii pictate Cucuteni - Tripolie, în Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie "A. D. Xenopol", Supliment V, Iasi, 1984.
4. I. Nestor si colab., SCIV, 1, 1950, 1, p. 30-32; idem, SCIV, II, 1951, 1.
5. M. Petrescu - Dîmbovita, Cucuteni, Bucuresti, 166, p. 27-28.
6. P. Sadurschi, Materiale si cercetari arheologice - a XV-a Sesiune anuala de rapoarte, 1981, Brasov - Bucuresti, 1983, p. 86-92.