Voluntari | Judeţ: Ilfov | Punct: Pipera, str. Emil Racoviţă nr. 8 | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Antichitate;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Cod RAN:
| 179560.02 |
Județ:
Ilfov
Unitate administrativă:
com. Voluntari
Localitate:
Voluntari
Punct:
Pipera, str. Emil Racoviţă nr. 8
Localizare:
| 179560.02 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Schuster | Cristian | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Morintz | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Negru | Mircea | participant | Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti |
| Popa | Bogdan | participant | Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti |
Raport:
Cercetarea preventivă s-a efectuat în vederea eliberării de sarcină arheologică a terenului pentru întocmirea PUZ.
Terenul este situat pe malul stâng al bălţii Pipera, într-o zonă componentă a unui sit arheologic, aproape de podul care uneşte cele două maluri.
De-a lungul anilor, mai cu seamă în a doua jumătate a secolului trecut, în arealul „lacului” Pipera au fost efectuate cercetări de suprafaţă care au permis identificarea unor situri arheologice. Tot atunci, printr-un sondaj întreprins de Dinu V. Rosetti pe malul estic al văii Saulea şi la V de str. Gherghiţei, pe malul estic al braţului sudic al bălţii Pipera, a fost cercetată o aşezare aparţinând culturii Tei1. După anul 2000, când dinamica edilitară a cunoscut o curbă ascendentă, s-a trecut la unele săpături de salvare. Astfel, ca să menţionăm ultimele cercetări, în anul 2003, pe malul bălţii Pipera, în zona str. Vârtejului, s-au făcut investigaţii arheologice de către Gheorghe Mănucu-Adameşteanu de la MMB2. Prin cele două secţiuni practicate s-au identificat materiale atribuite epocii bronzului. Probabil ceramica recoltată cu acel prilej aparţine epocii bronzului timpuriu, culturii Glina3.
Au fost practicate un număr de patru secţiuni cu suprafaţa totală de 598 mp (S1 = 103 x 2 m; S2A = 42 x 2 m; S2B = 53 x 2 m; S3 = 50 x 2 m; S4 = 50 x 2 m). În partea spre lac stratul vegetal şi cele de cultură au fost rase. În rest, sub stratul cenuşiu vegetal gros de 0,20-0,25 m, era un strat gros de 0,10-0,15 m, de culoare cenuşiu-negricioasă cu fragmente de chirpici. De la adâncimea de 0,35 la 0,45 m este un strat de culoare castaniu-cenuşie, ce cuprinde foarte rare fragmente ceramice din epoca bronzului (cultura Glina).
În cele patru secţiuni practicate au fost descoperite patru gropi şi un bordei sau, mai degrabă, o anexă gospodărească.
Anexa nr. 1 (notat B1). Poziţia: S2, c. 22, m. 40,26-43,50;
Complexul a fost surprins în S1 şi S2. Lungimea pe profilul nordic al S1 era de 3,24 m, iar lăţimea în S1 şi S2 era de 3,16 m. Adâncimea podelei era între 0,72 şi 0,78 m.
Inventar: au fost descoperite fragmente ceramice din vase modelate cu mâna, o fusaiolă la roată, din pastă fină cenuşie.
Datare: sec. II – începutul sec. III p.Chr.
Gr. 1. Poziţia: S1 9, m. 16,60-18,10;
Descriere: Forma cilindrică. Diametrul maxim era de 1,50 m, diametrul minim de surprins în secţiune de 0,54 m, iar adâncimea de 0,71 m. Groapa intra în profilul nordic al S1.
Inventar: au fost descoperite foarte puţine fragmente ceramice din vase modelate cu mâna, respectiv la roată din pastă fină cenuşie, respectiv cenuşie de aspect zgrunţuros.
Datare: Pe baza ceramicii cenuşii zgrunţuroase, complexul a fost datat în sec. III-IV p.Chr.
Groapa nr. 2. Poziţia: S2B, 25-26, m. 50,70-52,30;
Descriere: Forma cilindrică. Diametrul maxim era de 1,60 m, diametrul minim de surprins în secţiune de 0,82 m, iar adâncimea de 0,84 m. Groapa intra în profilul nordic al S2.
Inventar: au fost descoperite foarte puţine fragmente ceramice din vase modelate cu mâna, la roată din pastă fină cenuşie şi un fragment de la un cuţit din fier.
Datare: sec. II – începutul sec. III p.Chr.
Gr.3. Poziţia: S2B 3, m. 4,80-5,87;
Descriere: Forma cilindrică. Diametrul maxim era de 1,07 m, diametrul minim de surprins în secţiune de 0,80 m, iar adâncimea de 0,88 m.
Inventar: au fost descoperite foarte puţine fragmente ceramice din vase modelate cu mâna, respectiv la roată din pastă fină cenuşie şi chirpici.
Datare: sec. II – începutul sec. III p.Chr.
Gr.4. Poziţia: S4, 8, m. 7,80-8,65
Descriere: Forma cilindrică. Diametrul maxim era de 0,85 m, diametrul minim de 0,80 m, iar adâncimea de 0,81 m. Groapa a fost surprinsă în mijlocul S4.
Inventar: au fost descoperite fragmente ceramice din vase modelate cu mâna la roată din pastă fină cenuşie, respectiv cenuşie de aspect zgrunţuros, chirpici şi puţine oase de animale.
Datare: Pe baza ceramicii cenuşii zgrunţuroase, complexul a fost datat în sec. III-IV p.Chr.
Epoca bronzului
Fragmente de tip Glina din Bronzul Timpuriu au fost descoperite în strat şi în poziţie secundară în G4. Numărul lor este mic; dintre acestea cele mai multe au fost lucrate din pastă grosieră, cu impurităţi de mari dimensiuni (nisip cu bobul mare şi pietricele), iar unul, un fund de ceşcuţă, din pastă fină, fără impurităţi majore. Din prima categorie de ceramică menţionăm un fund de la un vas de dimensiuni medii şi un fragment de buză cu o apucătoare în formă de mosor prinsă de ea. Ca decor amintim găurile-buton, realizate prin presare dinspre interior spre exterior. Acest tip de ornament se găseşte sub forma unui şir la un cm sub buză.
Atât categoriile de pastă, cât şi formele (ceşcuţa) şi decorul sunt specifice ceramicii tuturor siturilor culturii Glina de pe teritoriul municipiului Bucureşti şi a împrejurimilor sale (Glina, Militari-Câmpul Boja, Ciurel, Pantelimon etc.)4.
Sec. II - începutul sec. III p.Chr. Complexele arheologice (B1, G2 şi G3) au fost datate pe baza analogiilor (mai ales din G3) cu vase ceramice similare din cadrul fazei I a culturii Militari-Chilia (descoperirile de la Scorniceşti, aşezarea nr. 1 şi Mătăsaru faza III-1)5.
Sec. III - IV p.Chr.
Complexele arheologice datate în sec. III-IV au fost datate pe baza analogiilor cu vase din faza târzie a culturii Militari-Chilia, în primul rând a prezenţei ceramicii modelate la roată din pastă zgrunţuroasă de culoare cenuşie.