Vlădiceasca | Comuna: com. Snagov | Judeţ: Ilfov | Punct: La Merii Barbului | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 105213.04 |
Județ:
Ilfov
Unitate administrativă:
com. Snagov
Localitate:
Vlădiceasca
Punct:
La Merii Barbului
Localizare:
| 105213.04 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Sandu-Cuculea | Vasilica | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Situl Vlădiceasca „La Merii Barbului” se află în câmpia Snagovului, pe suprafaţa unui bot de terasă, format la confluenţa malului sudic al lacului Snagov cu o vale afluentă, numită de localnici „Valea Orzarului”.
În toamna anului 1999, la cererea primăriei Snagov de întocmire a hărţii arheologice necesare avizării PUG-ului comunei, şi pe malul sudic al lacului Snagov, au fost efectuate cercetări de suprafaţă de către Vasilica Cuculea-Sandu şi Bogdan Tănăsescu, cu care ocazie au fost identificate resturile sitului „Vlădiceasca -La Merii Barbului”, figurat la poziţia 14 în PUG Snagov. Printre fragmentele de vase găsite atunci pe suprafaţa solului, cu cronologie mai sigură au fost cele ale aşezării din secolele III-IV d. Hr.
Cercetările arheologice preventive efectuate în anii 2005 şi 2010, în jumătatea vestică a acestui sit, au scos la iveală vestigii din epoca bronzului, geto-dacică timpurie, secolele III-IV p.Chr., IX-XI şi din secolul XVIII.
Terenul, în suprafaţă de 3.125 mp, pe care s-a făcut săpătura arheologică preventivă în septembrie 2012, pentru construcţia unei case, este situat în jumătatea răsăriteană a sitului, în T 221, P 792, str. C. C. Nottara, nr. 5. Două treimi din suprafaţa lui se întind pe platoul terasei şi o treime pe panta mediu înclinată a acesteia spre malul sudic al lacului Snagov.
Pentru demisolul casei, în partea superioară a pantei, până la limita acesteia cu platoul, a fost săpată o casetă de 11,85 x 23,00 m, însumând 262,55 mp. În partea nordică s-a săpat până la 0,60 m adâncime, în sfertul sud-vestic până la -1,50 m iar în cel sud-estic numai până la -0,85 m, deoarece acolo s-a lăsat o treaptă înaltă din pământ cruţat.
Imediat la nord de caseta pentru demisol a fost făcută o răzuială mecanică, de orizontalizare a terenului, pe o suprafaţă de aproximativ 80 m2. În partea sudică a acesteia s-a ajuns până la 0,70 m adâncime şi la circa 7 m N la cota ”0” a locului.
La 40 m sud de caseta pentru demisolul casei, pe o suprafaţă de 81 mp au fost săpate 6 şanţuri, de 0,40 m lăţime şi 0,50 m adâncime, pentru fundaţia unui garaj.
Pe laturile terenului, de la malul Snagovului până în dreptul casetei pentru demisolul casei, au fost săpate două şanţuri, de 0,30 m lăţime, 0,75 m adâncime şi 83 m lungime pentru fundaţia împrejmuirii proprietăţii.
Stratigrafic, la jumătatea laturii vestice a casetei pentru demisolul casei, sub un strat arabil de 0,20 m era stratul negricios dacic, de 0,10 m grosime şi stratul epocii bronzului castaniu-negricios, de 0,15 m grosime. În peretele sudic al aceleiaşi casete, sub stratul arabil de 0,25 m este stratul dacic de 0,20 m grosime şi cel al epocii bronzului, gros de 0,20 m.
Complexe de locuire au apărut numai în caseta pentru demisolul casei şi pe suprafaţa răzuită de la nord.
În caseta pentru demisolul casei au fost descoperite şi cercetate: parţial, o locuinţă parţial adâncită din secolul XVIII, apărută spre peretele estic; parţial, două locuinţe din epoca Latène geto-dacică apărute, una în colţul sud-vestic, cealaltă spre peretele sudic; două gropi menajere geto-dacice şi trei gropi menajere din epoca bronzului. Pe suprafaţa răzuită de la nord de caseta pentru demisol s-a identificat a patra groapă menajeră din epoca bronzului.
Aşezarea din epoca bronzului
În cele patru gropi menajere au fost găsite: o fusaiolă bitronconică; fragmente de ceşcuţe din pastă fină; fragmente de castroane din pastă cu nisip, decorate cu striuri; fragmente de castroane de dimensiuni mai mari, din pastă cu cioburi pisate mărunt şi puţin nisip, având torţi supraînălţate şi decor incizat sau canelat; fragmente de vase de dimensiuni mari, unul decorat cu brâu neted, bastonaşe şi butoni-apucători. Din punct de vedere al compoziţiei pastei, tehnicii de modelare şi de ardere, formelor de vase şi motivelor decorative, fragmentele de vase se încadrează în faza a IV-a a culturii Tei.1
Aşezarea Latène geto-dacică
În umplutura celor două locuinţe cu podelele parţial adâncite în pământ şi a celor două gropi menajere Latène geto-dacice s-au găsit fragmente de la borcane şi străchini lucrate cu mâna, precum şi de la o strecurătoare, căni, fructiere şi un crater lucrate la roată care, în privinţa formelor seamănă cu cele descoperite în aşezările din secolele II-I a.Chr. de la Borduşani, jud. Ialomiţa2 sau de la Grădiştea, jud. Brăila.3
Situaţia stratigrafică şi dispunerea în plan a complexelor de locuire apărute în caseta pentru demisol, arată că densitatea maximă de resturi arheologice din această parte a sitului se află pe porţiunea de teren de la sud de amplasamentul casei până la cel al garajului.
Complexele de locuire identificate pe suprafaţa cercetată preventiv, împreună cu materialele arheologice mobile recuperate, contribuie la completarea datelor privind cunoaşterea vieţii materiale şi spirituale a comunităţilor antice şi medievale care au locuit pe malurile lacului Snagov.
Note:
1.
1. Valeriu Leahu, Cultura Tei, f. a., p. 114-119.
2. George Trohani, Locuirea getică din partea de nord a popinei Borduşani (com. Borduşani, jud. Ialomiţa), Târgovişte, 2005, vol. II, Pl. 152-154.
3. Valeriu Sîrbu, Dava getică de la Grădiştea, judeţul Brăila I, Brăila, 1996.