Vlădeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popina Blagodeasca | Anul: 2020
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 14
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Corbu | Emilia | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Dinu | Niculina | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
Pe 109 m2 se aflau 10 complexe arheologice în două secţiuni (SP,SR) şi patru casete (cas.A68-A70, cas. B38). In doar 32 m2 (cas. A68-A69) au fost descoperite şapte complexe arheologice din trei epoci istorice, un sandviş stratigrafic care confirmă extinderea aşezării medieval-timpurii spre NV, precum şi existenţa unui nivel medieval-târziu distrus de agricultură, dar şi faptul că ambele au intersectat un nivel aparţinând antichităţii târzii.
Nivelul medieval-târziu
Pe SR (10 x 1,5 m) orientată N-S, perpendiculară pe cas. A68 c.1 unde în stratul arabil se afla amprenta unei construcţii de suprafaţă, stratul arabil era plin de detritus: paiantă arsă în pigmenţi sau pelicule mici, pământ galben, arsură, de consistenţă tare. Se mai păstrau două complexe adâncite: respectiv o groapă de var şi una de bucate. Din construcţia de suprafaţă se observă o amprentă la -0,15 m şi în apropiere o groapă cilindrică. Datarea nivelului a fost efectuată pe baza a opt monede datate în secolul XVI găsite într-un bulgăre de detritus. Erau groşi polonezi, dinari ungureşti şi o monedă lituaniană.
Nivelul medieval-timpuriu
A fost evidenţiat de patru complexe arheologice: un bordei (sec.IX, ½), un cuptor menajer (sec.IX, 2/2), două gropi de bucate. Cuptorul intersecta bordeiul folosind o parte a acestuia pentru amenajarea gropii de acces. Strat afânat caracterizat de multă cenuşă, arsură, pigmenţi de paiantă şi pământ galben.
Şanţul de apărare şi palisada se descriu la aceeaşi adâncime de -0,40-0,45 ca şi complexele medieval-timpurii la fel ca şi în anii precedenţi. In această campanie am găsit al treilea caz în care o groapă rituală apare exact sub podeaua unui bordei Dridu, fără a avea ceva Dridu în inventar. (Tabel 1)
Inventar ceramic
Complexele descrise mai sus au fost sărace în inventar. Datorită suprapunerii nivelurilor şi intersectării complexelor materialul specific culturii Dridu apare şi în complexele mai vechi, dar şi invers. In funcţie de tehnologie şi compoziţia pastei, fragmentele ceramice se împart în patru categorii şi anume: ceramică nisipoasă lucrată la roata de mână, ceramică cenuşie lucrată la roata de mână sau rapidă, ceramica din pastă roşie fină lucrată la roata rapidă şi ceramica lucrată cu mâna. Situaţia statistică a materialului relevă corelaţii între complexele contemporane. O situaţia aparte o au gropile. Acestea au fost pline în momentul abandonului, dovadă că au forma intactă. Nu putem preciza dacă au fost umplute cu pământ din zonă pentru a le conserva sau au depozitat ceva specific, dar sărăcia inventarului ceramic ne obligă să le atribuim cultural în funcţie de relaţiile topostratigrafice. (Tabel 2)