Vlădeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popina Blagodeasca | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 94802.01 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Vlădeni
Localitate:
Vlădeni
Punct:
Popina Blagodeasca
Localizare:
| 94802.01 |
Lista Ilustrațiilor - 18
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Corbu | Emilia | responsabil | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
Vlădeni-Popina Blagodeasca este un martor de eroziune localizat la 4,5 km NV de com. Vlădeni (jud. Ialomiţa). Pe suprafaţa de aprox. 20 ha se află vestigii de la o aşezare gumelniţeană, o aşezare getică şi o aşezare medieval-timpurie aflată în cercetare sistematică. In cadrul acesteia din urmă au fost cercetate integral un număr de peste 30 de complexe (locuinţe adâncite, cuptoare menajere în afara locuinţelor, gropi de bucate, vetre, un bordei) şi se află în cercetare un sistem defensiv compus dintr-o palisadă şi un şanţ de apărare.
În cadrul campaniei 2006 au fost continuate cercetările pe traseul SE în ceea ce par a fi şanţurile de apărare. Pentru verificarea rezultatelor din SE a mai fost deschisă o secţiune SF, localizată între SE şi SD.
Pe traseul SF au fost descoperite patru gropi şi a fost surprins încă un segment din ceea ce pare a fi şanţ de apărare. Toate complexele apărute pe traseul SF au fost cercetate parţial şi prin urmare rezultatele vor fi publicate după cercetarea integrală în cursul campaniei 2008.
Au mai fost deschise patru casete (A10, A12, A13, A 13 bis, A14) pe suprafaţa cărora a fost descoperit un bordei (B6) cu două încăperi.
Bordeiul nr.6 (cas. A12- cas.A 14)
Este o construcţie de-a dreptul diferită de tot ce s-a săpat până acum pe Popina Blagodeasca atât prin formă şi dimensiuni cât şi prin inventar. Iniţial am crezut că ne aflăm în faţa a două bordeie, dar legătura dintre ele precum şi inventarul identic ne sugerează că ne aflăm în faţa unui complex unic, compus din două încăperi din care una adosată celeilalte. Le vom numi încăperea nr.1 şi încăperea nr.2. A fost cercetat în proporţie de peste 90%. Toată construcţia este orientată NV-SE.
Încăperea nr. 1
Are o formă neregulată cu mai multe laturi, din care au fost evidenţiate patru cu dimensiunile de: 3 x 2 x 2 x 1 m. În colţul nordic, delimitat de două bârne, se afla un strat de arsură puternică care continua şi pe peretele gropii bordeiului ceea ce ne sugerează prezenţa unui cuptor sau vatră. Din această încăpere provin cinci bârne carbonizate din care trei din zona de legătură dintre cele două încăperi, o deschidere cu lăţimea de 0, 75 m. Pe latura SV se conturează o treaptă ce cobora până la 0,66 m. Podeaua încăperii se află la -0,92 m.
În sedimentul acestei încăperi se afla multă cenuşă grupată spre mijloc, paiantă, un sediment brun, afânat, cenuşos.
Încăperea nr. 2
Are plan neregulat cu şapte laturi, de dimensiuni: 2,75 x 1 x 1 x 1,75 x 1 x 2,25 x 2,50 m. Dacă facem media acestora obţinem însă valoarea de 27,07 m2 ceea ce înseamnă că această încăpere avea o suprafaţă mai mare decât a oricărui bordei cercetat până acum. Încăperea cobora până la ad. de 2 m. În mijlocul podelei se afla o groapă de 0, 75 x 0, 60 m care cobora până la -2,20 m. De jur-împrejur se aflau trepte înguste la -1,40, -1,53, 1,75.
Sedimentul din încăpere era brun, foarte afânat cu foarte multă arsură de lemn, lemn carbonizat, cenuşă, sediment cafeniu.
În această încăpere s-au găsit mai multe piese din fier, unele întregi, altele indeterminabile. Din această încăpere mai avem de cercetat doar colţul sudic. După cercetarea integrală ne vom pronunţa dacă încăperea a avut sau nu instalaţie de încălzire.
Inventar
În acest bordei s-a descoperit o cantitate foarte mică de material ceramic, oase de animale destul de puţine, pietre, un nucleu de silex. Această sărăcie este compensată de un număr destul de mare de piese din fier, apărute în încăperea nr. 2 şi anume: trei crampoane din care două întregi, 2 cuţite fragmentare, 2 săgeţi, un spin de cataramă, bara inferioară a unei scăriţe de şa şi câteva piese indeterminabile.
Fragmentele ceramice descoperite în bordei aparţin următoarelor categorii ceramice: nisipoasă, cenuşie, smălţuită, micacee şi pictată.
Fragmentele ceramice din pastă nisipoasă provenite din complexul propriu-zis sunt destul de puţine, mai multe provenind din stratul de acoperire al complexului şi din stratul arabil. Cioburile din complex se disting printr-o pastă foarte omogenă având ca ingredient nisip fin dar şi scoică pisată. Unele sunt arse reducător, altele au angobă cărămizie, decorul este neglijent compus din striuri orizontale suprapuse de valuri. In afară de acestea, altele sunt din pastă grosieră, rugoasă, cu concreţiuni de calcar.
Fragmentele din pastă cenuşie lustruită sunt extrem de puţine, doar cinci apar în straturile inferioare ale bordeiului şi sunt foarte mici, exfoliate. Ne-a atras atenţia unul lucrat la roata rapidă, ceea ce înseamnă că ne aflăm în faţa unei categorii ceramice mai târzii.
Din categoria ceramicii smălţuite am găsit peste 20 de cioburi care apar la o ad. cuprinsă între 0,60-0,90 m. Majoritatea sunt de culoare verde-oliv dar şi cafeniu şi verde-smarald sau galben cu pete cafenii. Unele sunt pictate. Două cioburi verde-smarald provin de la un castron cu fund supraînălţat şi altele de la o farfurie cu marginea crestată. Provin de la vase smălţuite pe interior. Pe unul din acestea se află semne alfabetiforme.
Din categoria ceramicii pictate s-au găsit cioburi din pastă fină, roşie, cu mică provenite de la o oală lucrată la roata rapidă, cu gât drept şi înalt decorată pe umăr cu registre de linii orizontale pictate cu humă albă.
S-au descoperit de asemenea cioburi din pastă roşie cu foarte multă mică (micacee) de la vase lucrate la roata rapidă.
Pe baza acestui inventar ceramic bordeiul a fost datat în sec. XI-XII, deşi există ipoteza unei datări şi mai târzii datorată prezenţei ceramicii decorată cu humă alburie.
Şanţul de apărare
Pe traseul SE apăruse un şanţ dublu lat de 9 m orientat NV-SE care fusese lucrat în cursul campaniei 2006 până la ad. de 1,35 m. În cursul campaniei 2007 am continuat cercetarea lui şi am constatat că se adâncea până la -2 m. În umplutura ambelor şanţuri se aflau două categorii de sedimente: pământ galben pe alocuri ars şi sediment brun, afânat, cu lentile cafenii sau negre. Predomină pământul galben. De remarcat că de multe ori dispunerea sedimentelor în plan nu coincidea cu profilul.
Rezumat:
Vlădeni-Popina Blagodeasca este un martor de eroziune localizat la 4,5 km NV de com. Vlădeni (jud. Ialomiţa). Pe suprafaţa de aprox. 20 ha se află vestigii de la o aşezare gumelniţeană, o aşezare getică şi o aşezare medieval-timpurie aflată în cercetare sistematică. Au mai fost deschise patru casete pe suprafaţa cărora a fost descoperit un bordei (B6) cu două încăperi. În decursul acestei campanii s-a continuat şi cercetarea şanţului de apărare.