Vlădeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popina Blagodeasca | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Agricultură şi subzistenţă; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare rurală; Descoperire funerară;
Cod RAN:
| 94802.01 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Vlădeni
Localitate:
Vlădeni
Punct:
Popina Blagodeasca
Localizare:
| 94802.01 |
Lista Ilustrațiilor - 14
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Corbu | Emilia | responsabil | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Trofin | Liliana | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Popina Blagodeasca (sit localizat la 4,5 km NV de com. Vlădeni, jud. Ialomiţa) este un martor de eroziune cu o suprafaţă de peste 10 ha pe care se află vestigii de la cel puţin trei aşezări istorice: una gumelniţeană, una getică şi o alta medieval-timpurie. Actualmente se află în cercetare ultima, localizată pe grindul sudic al popinei. Până în prezent din această aşezare au fost cercetate integral 27 de complexe: locuinţe, gropi de bucate, cuptoare menajere. Aşezarea a avut patru faze de locuire.
În campania 2005 au fost cercetate din aşezarea medievală timpurie patru complexe (o locuinţă semi-adâncită, un cuptor menajer, un complex de suprafaţă, o palisadă) şi încă trei din alte epoci din care două cercetate integral (un bordei, un mormânt) şi unul aflat în lucru (un cuptor). Au fost excavaţi 192 m2. S-au cheltuit 45 milioane pentru săpături şi completarea planului topografic cu noile casete deschise.
La săpături a participat şi dr. Liliana Trofin, care s-a ocupat de complexul getic şi supravegherea lucrătorilor angajaţi din sat. Au fost prelevate probe pentru datare arheomagentică de către Călin Şuteu de la Univ. Alba Iulia - IAS.
Complexe medieval-timpurii:
Locuinţa semi-adâncită nr. 5 (bordei, Cas.A4-A9, cpl. 52). Are plan patrulater cu colţurile puţin rotunjite şi dimensiuni de 3 x 3,50 m/3,50 x 4 m. Este orientat NE-SV. Podeaua din pământ bătut se afla la –1 m. Pe suprafaţa ei era un sediment maroniu provenit, după unii cercetători, de la structuri din lemn. În colţul de SE se afla un cuptor din pietre legate cu lut. Cupola prăbuşită a cuptorului avea o formă ovală de 1,25 x 1 m. Intrarea s-a aflat, se pare, pe latura de NV, opusă cuptorului, unde se află două gropi de formă neregulată, din care una lungă de cca. 1 m. Tot acolo se afla o treaptă la -0,78 m. Pe mijlocul laturilor lungi se aflau două gropi de pari cu diametrul de 0,40 m şi adâncimea de 1,12-1,22 m.
Detalii stratigrafice şi de detritus: s-a delimitat în plan la -0,47 -0,50 m ca o peliculă brună-maronie, afânată, cu lentile de pământ galben. Detritusul avea o sedimentare orizontală din pelicule lungi de pământ galben (-0,36 m), pământ brun-maroniu pigmentat cu pământ galben, pietre, arsură, cenuşă (-0,58 m) etc.
A fost intersectat în colţul de NE de cuptorul menajer nr. 6. Este a patra intersectare de acest gen din acest sit.
Inventaruleste destul de sărac, ceea ce dovedeşte, şi în acest caz, că aşezarea a fost abandonată în linişte. Inventarul constă din fragmente ceramice numeroase, oase de animale, pietre, nuclee de silex, gresii, un fragment de scoică, o fusaiolă.
Cioburile din masa de detritus erau, majoritatea, din pastă nisipoasă cu decor striat în combinaţii diferite: registre de striuri orizontale, striuri late ca nişte caneluri, striuri fine pe tot corpul. Unele sunt din pastă de bună calitate cu angobă cărămizie. Pe podea se aflau câteva cioburi din pastă cenuşie, lustruită, cu linii verticale, cioburi din pastă cărămizie cu striuri fine, dar şi un ciob lucrat cu mâna din pastă cu cioburi pisate şi angobă cărămizie precum şi o fusaiolă din pastă cărămizie de bună calitate, cu profil rotunjit.
Pe baza contextului stratigrafic şi a materialului ceramic propunem o încadrare cronologică în sec. IX-X, cu precădere în a doua jumătate a secolului al IX-lea.
Cuptorul menajer nr. 6 (Cas.A7, cpl. 50). Este un cuptor cu vatra rotundă şi groapă de acces. Diametrul vetrei, săpată în pământ viu, era de 1,50 m, şi se afla la -0,86 m. Avea o suprafaţă lutuită în faţă, ca o vatră, în profilul căreia se observă cum a suprapus masa de detritus din bordei. Groapa de acces este dificil de delimitat deoarece a intersectat bordeiul nr. 5. O parte din această groapă de acces a fost surprinsă în caseta A4, unde cobora până la -0,53 m. A fost orientată NE-SV, având o latură lungă de 3,50 m şi una scurtă de 1,50 m.
Detalii stratigrafice şi de detritus: s-a conturat la -0,39 m ca o peliculă de pământ maroniu-roşcat cu chirpic şi material ceramic şi la -0,51 m cupola prăbuşită. Detritusul era de culoare brun, de consistenţă afânată şi compoziţie diversă: cioburi, oase, cenuşă, arsură, pietre.
Inventarul este în majoritate covârşitoare ceramic, constând din cioburi din pastă nisipoasă decorate cu valuri ce pornesc imediat de sub gât şi formează ochiuri între ele. Unele cioburi descriu borcane din pastă de bună calitate cu perete subţire, buza puţin răsfrântă, aproape fără gât şi valuri pe umăr.
Revelaţia campaniei o constituie o căldare pecenegă întregibilă descoperită chiar în cuptor şi o marcă de olar reprezentând un cal cu călăreţ. Căldarea pecenegă este lucrată din pastă grosieră cu nisip, cioburi pisate, microprundişuri şi chiar pietriş, aspră la pipăit, cu angobă subţire. Arderea s-a dorit a fi probabil reducătoare, dar a ieşit brună neuniformă. Buza puţin răsfrântă şi lăţită. Fără decor. La interior două tortiţe aplicate şi perforate cu diametrul de cca. 1 cm.
Marca de olar menţionată se află pe un borcan din pastă nisipoasă, cu mică şi nisip fin, arsă reducător, decorat cu valuri neglijente. Se păstrează doar fundul vasului.
Tot lângă vatra cuptorului s-a găsit un fragment de râşniţă din calcar cochilifer.
Pe baza contextului stratigrafic şi al inventarului propunem o încadrare în sec. X-XI, cu precădere în a doua jumătate a sec. X. Au fost prelevate probe din vatră în vederea datării arheomagnetice.
Palisada (Cas.B23-B29, cpl. 51). Este vorba de un şanţ cu o lăţime ce variază între 1,20 m la suprafaţă şi 0,80 m pe fund, cu pereţii evazaţi. Este localizat pe panta grindului. In această campanie a fost cercetat pe o lungime de 27 m. Este orientat NV-SE. Are adâncimea de 0,72-0,82 m de la nivelul actual al solului. Pe fund şi pe pereţi se observă urmele unor pari ascuţiţi la vârf cu două sau patru muchii. Gropile de par se pare că au fost dispuse pe trei rânduri şi au dimensiuni de 0,40 x 0,20 m; 0,25 x 0,20 m; 0,16 x 0,12 m.
Situaţie topostratigrafică, stratigrafică şi detalii de detritus: acest şanţ se află pe marginea grindului, într-o zonă unde până acum nu a apărut nici un complex medieval timpuriu. Şanţul se descrie pe un nivel de pământ galben, anormal, care apare de la -0,20 -0,25 m de la nivelul actual al solului. Limitele şanţului apar clar la o adâncime cuprinsă, în funcţie de înclinaţia pantei între 0,34-0,40 m.
Detritusul are următoarele caracteristici: aspect gri-cenuşos spre brun, pigmentat de mult pământ galben, arsură, paiantă. Consistenţa este dură. Compoziţia conţine paiantă arsă, arsură, cenuşă, pământ galben în lentile tari. Pe fundul şanţului un sediment maroniu, friabil.
Palisada intersectează două complexe getice: o groapă (caseta B23); un complex caracterizat de mult pământ ars, cenuşă etc. ce pare să fie un cuptor (caseta B24). La rândul ei, palisada este intersectată de două complexe:
- un complex de formă ovală, din pământ brun-maroniu, afânat, ce pare să fie o groapă şi în care se afla scheletul unui mamifer (caseta B24). Diametrul longitudinal este de 1,25 m.
- o groapă ovală, cu pământ cenuşos şi multe oase de animal (caseta B27), adâncă de cca. 0,30 m ce pare să fie o depozitare de gunoi menajer. Diametrul complexului este de 2 m.
Turn (?). Pe traseul palisadei (casetele B24-B25) a apărut un complex caracterizat de o groapă care după toate caracteristicile pare să fie resturile unui turnuleţ sau o construcţie adosată şanţului, pe partea exterioară a acestuia. Este o groapă de formă patrulateră cu colţurile rotunjite, albiată, care coboară în trepte la -0,75, -0,96 până la -1,12 m. Fundul gropii este neregulat şi are gropi de pari la fel ca pe fundul şanţului de palisadă, mai ales pe margini. Dimensiunile complexului sunt de 2,10 x 1,70 m.
Detalii stratigrafice şi de detritus: acest complex s-a conturat la -0,30 m, la fel ca şi şanţul palisadei. Groapa era plină, mai ales în partea superioară, cu o cantitate impresionantă de paiantă arsă, uneori până la vitrificare.
Inventarul acestui complex, la fel ca şi în şanţul de palisadă, este destul de sărac. Materialul ceramic, recoltat din detritus, constă din cioburi medieval-timpurii: cioburi striate din care unele decorate cu striuri verticale pe striuri orizontale, ardere reducătoare, până la negru, puţine ciobuleţe din pastă cenuşie, câteva cioburi de amforă. Acestea au fost găsite până aproape de fundul complexului.
Complex de suprafaţă (Caseta A6, cpl. 49). Prezenţa acestui complex a fost semnalată de următoarele elemente:
- apariţia unui material arheologic bogat încă din stratul arabil: cioburi Dridu, pietre, toarte de amforă din pastă cărămizie;
- depunerea de paiantă arsă pe o suprafaţă neregulată, aproape ovală cu diametrul maxim de cca. 2 m, apărută la -0,33 m de la suprafaţa solului şi care continuă în profil;
- prezenţa unor dungi regulate, de culoare brună, alternate cu dungi de pământ galben, ce marchează şănţuleţe adânci de -0,37 -0,40 m, temelii ale unei construcţii de suprafaţă.
Inventarul constă în cioburi din pastă nisipoasă decorată în diferite combinaţii striate; un ciob din pastă cenuşie, lustruită, arsă oxidant; un ciob smălţuit, toarte de vase amforoidale arse oxidant.
Pe baza datelor pe care le avem propunem o încadrare cronologică în sec. X-XI.
Complexe din alte epoci istorice:
Bordei getic (Casetele B20-B22, cpl. 46). Acest complex a fost descoperit în campania precedentă1 dar cercetarea integrală a fost finalizată în acest an. Dacă la început lucrurile păreau clare, fiind vorba de un bordei patrulater regulat (de aprox. 4,20 x 3 m) pe măsură ce ne-am adâncit în masa de detritus, compusă dintr-o cantitate impresionantă de arsură şi paiantă arsă, am constatat că forma devine neregulată. În final a rezultat o groapă aproape rotundă cu diametrul de aproximativ 4 m. Podeaua din pământ galben bătătorit era neregulată cu adâncimi cuprinse între 0,90 - 1,10 m. La nivelul podelei nu se afla nici o instalaţie de încălzire. Am constatat că în masa de detritus la -0,60 m se afla o peliculă impresionantă de pământ galben. Tot pe podea am găsit o grămadă de pământ puternic ars alternat cu straturi de cenuşă, care pare să provină de la pereţi. Materialul arheologic se află în lucru.
Mormânt sarmatic. Este un mormânt de inhumaţie orientat E-V în care se afla un schelet de copil cu capul la E. Groapa era ovală cu diametrul de 1,10 x 0,60 m. Adâncimea de 0,86 m. Ca inventar avea un borcan aşezat pe braţul drept cu gura în jos. Vasul era lucrat cu mâna din pastă grosieră, ardere reducătoare neuniformă, cu pete. Era decorat cu crestături pe buză.