Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: VIT 004 | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2019
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 153785.08 |
Județ:
Teleorman
Unitate administrativă:
Vităneşti
Localitate:
Vităneşti
Punct:
VIT 004
Localizare:
| 153785.08 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mirea | Pavel | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Torcică | Ion | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
Raport:
Aşezarea din punctul „VIT 004“ se găseşte amplasată la vest de satul Vităneşti din comuna cu acelaşi nume, pe malul drept al râului Teleorman, pe terasa joasă şi pe panta lină a acesteia. Aşezarea se găseşte la cca. 2 km sud de DN6 (Bucureşti-Alexandria), respectiv de podul de peste râul Teleorman, 1,7 km vest de biserica din satul Vităneşti şi 800 m vest-sud-vest de sediul primăriei comunei Vităneşti.
Cu ocazia efectuării unor cercetări de suprafaţă pentru întocmirea „Studiului arheologic aferent PUG-ului comunei Vităneşti”, în anul 2015 arheologii de la MJT au identificat şi perimetrat situl cea a primit codul „VIT 004“. Dimensiunile acestuia au fost estimate la cca. la 170 x 100 m pe axele nord-sud, respectiv est-vest. Situl se află pe un teren agricol, proprietate privă a unui locuitor din comună (Popescu Ion). La momentul identificării fusese proaspăt arat, în urma cercetării de suprafaţă fiind găsite fragmente ceramice pe baza cărora s-a putut face o încadrare cronologică şi culturală a acestuia în mai multe epoci: epoca eneolitică (cultura Gumelniţa A1, cca. 4500-4300 a.Chr.), epoca geto-dacică (posibil sec. II-I a.Chr.). Au fost recuperate fragmente ceramice eneolitice, unele provenite de la vase de mari dimensiuni, de provizii, decorate prin excizie, fragmente ceramice din epoca geto-dacică, inclusiv un fragment de amforă (import elenistic), piese de silex (fragmente de lamă şi aşchie), chirpici ars şi plăcuţe de vatră.
S-a constatat că aşezarea este afectată de lucrările agricole şi parţial de eroziunea naturală la limita ei de est, ce corespunde cu marginea terasei şi panta lină a acesteia, precum şi de inundaţiile periodice ale râului Teleorman, tot la limita de est a ei.
În zona sitului din punctul „VIT 004”, la nord şi la sud de acesta, la distanţe cuprinse între 500 şi 1500 m, pe terasa secundară de vest a Teleormanului sunt cunoscute mai multe aşezări, identificate de-a lungul timpului, zona fiind intens locuită în mai multe epoci: neo-eneolitic, epoca bronzului, epoca geto-dacică, perioada dacilor liberi, epoca medievală.
Nu în ultimul rând subliniem faptul că situl din punctul VIT 004 se află la cca. 700 m sud-vest de tell-ul eneolitic gumelniţean „Măgurice”, cercetat sistematic încă din 1993.
Complexul arheologic ce urma a fi cercetat, a fost identificat în primăvara anului 2019, cu ocazia verificării stării de conservare a unor situri din zona comunei Vităneşti. Zona fusese proaspăt arată pentru a fi însămânţată cu porumb. Aproape de zona central-nordică a sitului brazdele adânci de arătură (cca. 30-35 cm) au deranjat destul de puternic nivelul arheologic, eventual partea superioară a unui complex (construcţie ?), de pe aproximativ 10 m2 fiind culese numeroase fragmente ceramice, unele de dimensiuni mari, provenite de la vase de provizii, precum şi fragmente de chirpici ars. Dintre fragmentele ceramice s-au remarcat unele decorate prin excizie şi pictate cu alb, precum şi resturile unor „plăci” de lut ars, decorate în acelaşi mod cu fragmentele ceramice, ce ar putea proveni de la o construcţie/ instalaţie cu caracter cultic.
După eliberarea zonei de resturile vegetale, pornind de la situaţia concretă din teren s-a practicat o secţiune cu dimensiunile de 5x2 m, pe direcţia nord-est – sud-vest. Datorită secetei prelungite solul s-a dovedit a avea o duritate deosebită, fapt ce a făcut imposibilă săpătura după primi 40 de cm, aceasta fiind întreruptă. Doar în colţul de sud-vest al secţiunii s-a realizat pe o suprafaţă de 0,50x0,50 m un sondaj până la adâncimea de 0,80 m, în vederea obţinerii unor informaţii stratigrafice.
Datorită limitării săpăturii nu se pot face decât consideraţii preliminare asupra stratigrafiei. Aceasta se prezintă astfel: 0-0,30 m – sol negru-cenuşiu amestecat cu pigmenţi de chirpici şi fragmente ceramice de diferite dimensiuni (nivel arabil, deranjat); -0,30-0,50 m – sol negru amestecat cu nisip fin, cu pigmenţi de chirpici ars şi fragmente ceramice de diferite dimensiuni (nivel arheologic); -0,50-0,80 m sol gălbui-cenuşiu, steril din punct de vedere arheologic. Din aceleaşi motive cauzate de imposibilitatea efectuării săpăturii nu a fost identificat presupusul complex arheologic.
Inventarul arheologic recuperat constă din fragmente ceramice şi fragmente de chirpici ars. De remarcat că unele fragmente recuperate par a fi din acelaşi vas de mari dimensiuni de la care au provenit fragmentele anterior descoperite prin cercetarea de suprafaţă, dintr-unele putând fi reconstituite panouri de vase. Izolat, au apărut şi fragmente ceramice lucrate la roată, specifice epocii getice.
După o analiză preliminară a ceramicii au putut fi făcute unele aprecieri de ordin cronologic, considerând că descoperirile aparţin eneoliticului timpuriu (Gumelniţa A1, aproximativ 4500-4300 a.Chr.).
Din motive obiective, cercetarea arheologică preventivă din anul 2019 nu a putut să-şi atingă scopul, de aceea considerăm necesară reluarea ei pe parcursul anului 2020.