Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice, Teleor 007 | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 153785.01 |
Județ:
Teleorman
Unitate administrativă:
Vităneşti
Localitate:
Vităneşti
Punct:
Măgurice, Teleor 007
Localizare:
| 153785.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Apope | Ştefan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Mirea | Pavel | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Zaharia | Pompilia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moldoveanu | Katia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
Proiectul "Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos"
Obiectivul principal al scurtei campanii desfăşurate în luna iulie l-a constituit studierea profilelelor suprafeţei de control stratigrafic A - G, plasată în marginea de E a aşezării.
Necesitatea obţinerii unui material care să ilustreze evoluţia culturală în zonă a civilizaţiei gumelniţene au făcut ca în anul 1995 să se înceapă lucrările la această secţiune stratigrafică, în paralel cu decopertarea nivelului Gumelniţa B 1. În ultimii ani cercetările s-au limitat la această suprafaţă, care iniţial a fost de 10 x 10 m, în prezent ea extinzându-se la 10 x 28 m. Adâncime la care s-a ajuns, măsurată de la punctul 0, este de cca. 2,50 m. De-a lungul timpului profilele acestei secţiuni s-au erodat sub acţiunea factorilor naturali, dar şi antropici, ele suferind mai ales în ultimul an mai multe deranjamente. În aceste condiţii ne-am concentrat atenţia asupra acestor profile, care într-o primă fază, au fost îndreptate şi curăţate în vederea înregistrării situaţiilor stratigrafice şi a unor observaţii microstratigrafice. Din cauza slabei coeziuni a solului la partea superioară a profilelor, acestea s-au erodat în unele cazuri cu aproape un metru pe profilul nordic. În aceste condiţii îndreptarea profilelor a însemnat în fapt o taluzare a acestora, fiind necesară îndepărtarea, la partea inferioară, a unei porţiuni de câţiva zeci de centimetri grosime.
O primă observaţie este aceea că în profile sunt vizibile puternicele deranjamente, gropi post-gumelniţene, ganguri de animale, care au afectat serios nivelul cultural. De altfel şi în timpul lucrului în suprafaţa A - G ne-am lovit de aceste puternice deranjamente care au îngreunat mult stabilirea corelaţiilor între diversele structuri şi complexe descoperite. Unele dintre ele, cum a fost cazul locuinţei L 3/1995, era afectată într-o proporţie însemnată de aceste intervenţii.
Pe profilul de nord în zona carourilor F - G se pot observa trei nivele de locuire individualizate printr-o succesiune de lentile de lut (podele), alternând uneori cu mici lentile de material organic, lemn sau material vegetal. În zona carourilor D - F sunt vizibile resturile unei locuinţe incendiate, masive, resturile de chirpici având în unele locuri o grosime de aproape 1 m. Aceste resturi au aparţinut locuinţei L 3/1995, o locuinţă relativ mare, care se pare că avea două camere.
Spre capătul de E al profilului o lentilă de chirpici ars marchează o altă locuinţă arsă din care s-a surprins destul de puţin în suprafaţă, ea intrând în martor. Şi în această zonă a profilului se pot observa pe mici porţiuni trei niveluri de locuire.
Profilul vestic, cel care desparte suprafaţa A - G de suprafaţa H - L este cel mai puternic afectat de deranjamente, în special la partea superioară. La capătul dinspre N sunt vizibile resturile unei vetre de peste un metru grosime, cu o gardină din lut nears, aparţinând unei locuinţe al cărui colţ a fost surprins în această zonă. Peste vatră se văd lentile succesive de lutuială aparţinând altui nivel de locuire. În partea centrală se individualizează două niveluri de locuire care au deasupra o mare groapă. Înspre capătul nordic al profilului sunt vizibile resturile masive ale unei locuinţe neincendiate.
Profilul sudic este afectat şi el de o serie de deranjamente, în special gropi de animale. În zona centrală par a se individualiza şi aici trei niveluri de locuire marcate prin succesiuni de lentile de lut (podele) aparţinând unor locuinţe din chirpici nears.
Observaţiile preliminare asupra profilelor din suprafaţa A - G au dus la identificarea a cel puţin trei niveluri de locuire până la adâncimea de 2,50 m la care au ajuns cercetările, fapt ce corespunde cu observaţiile făcute în timpului lucrului în suprafaţa A - G.
Din punct de vedere cronologic primul nivel, cel superior, aparţine fazei Gumelniţa B 1, în timp ce celelalte două aparţin fazei Gumelniţa A 2.
Cercetările viitoare au în vedere continuarea studierii profilelor din punct de vedere al microstratigrafiei, continuarea lucrului în suprafaţa A - G şi decopertarea locuinţelor din primul nivel de locuire, Gumelniţa B1.
Rezumat:
Obiectivul principal al scurtei campanii desfăşurate în luna iulie l-a constituit studierea profilelelor suprafeţei de control stratigrafic A - G, plasată în marginea de E a aşezării. Din punct de vedere cronologic primul nivel, cel superior, aparţine fazei Gumelniţa B 1, în timp ce celelalte două aparţin fazei Gumelniţa A 2. Cercetările viitoare au în vedere continuarea studierii profilelor din punct de vedere al microstratigrafiei, continuarea lucrului în suprafaţa A - G şi decopertarea locuinţelor din primul nivel de locuire, Gumelniţa B1.