Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mirea | Pavel | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Torcică | Ion | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bîrzu | Andreea | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moldoveanu | Katia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Scurtă prezentare a sitului
Situl se află la cca. 1,5 km est de DN 6 Bucureşti-Alexandria. Aşezarea de tip tell din punctul „Măgurice” se află în lunca râului Teleorman, într-o zonă mlăştinoasă, la baza terasei de nord-est. Tellul se prezintă ca o movilă relativ ovală, cu diametrele de circa 80-90m şi o înălţime maximă de circa 6 m. Descoperirile din această aşezare aparţin culturii Gumelniţa (eneolitic, a doua jumătate a mileniului V BC).
Obiectivele cercetării. În campania 2018 au fost reluate săpăturile în sectorul de sud-vest, Sx, în vederea cercetării următorului nivel de locuire aflat sub aşezarea Gumelniţa B1 cercetată în campaniile anterioare (fig. 1). Obiectivele generale sunt cercetarea evoluţiei structurii interne a aşezării şi identificarea caracteristicilor artefactelor descoperite pe acest nivel.
Rezultate
Au fost cercetate carourile H-L (1-5) şi M-R (1-5) cu o suprafaţă totală de 180 m2 (fig. 3). În suprafaţa M-R a fost cercetată între anii 1994-1996 o locuinţă incendiată, L1/1993, cu un bogat inventar arheologic. În jurul locuinţei, în special în zona carourilor N şi M au fost descoperite foarte multe artefacte şi materiale osteologice. În suprafaţa H-L a fost cercetată în campaniile trecute o locuinţă parţial incendiată, L2/1995, distrusă de intervenţii moderne.
Suprafaţa H-L (1-5). În zonă carourilor H-L (4-5) au fost descoperite materiale fragmentare aflate într-un sediment de culoare cenuşiu-închis. Spre centrul suprafeţei şi spre martorul principal sedimentul este de culoare cenuşiu-deschis. În zona carourilor I-J-K (1-2) săpăturile au scos la lumină mai multe mase compacte din chirpici neras de culoare alb-cenuşiu, alături de chirpici ars pulverizat şi mici zone de arsură. Resturile acestei construcţii au fost puternic deranjate de ganguri de animale şi de intervenţii moderne. În zona caroului K2 o fost delimitată o mică zonă cu chirpici pulverizat şi arsură care s-a dovedit a face parte din amenajarea iniţială a unei vetre distruse în totalitate. În jurul acesteia au fost descoperite mai multe plăcuţe de vatră masive.
În restul carourilor acestei suprafeţe au fost descoperite ceramică fragmentară, materiale osteologice, între care foarte multe scoici, artefacte. Construcţia din lut nears intră în martorul principal, întinzându-se şi în sectorul Sy. Ceramica din perimetrul construcţiei cuprinde şi fragmente din pastă fină, decorate cu grafit, castronaşe bitronconice. Se pare că această construcţie a fost expusă mai mult timp intemperiilor după abandonare, lutul nears s-a deteriorat şi amestecat cu sedimentul din jur, astfel că nu au mai fi putut fi identificate elemente arhitectonice, pereţi, podele. Activităţile ulterioare precum şi gangurile de animale au distrus-o aproape complet. Cercetarea acestei construcţii va continua în campaniile următoare.
Suprafaţa M-R (1-5). Cercetările anterioare din această suprafaţă au scos la lumină resturile unei locuinţe incendiate, L1/1993, şi un bogat material arheologic plasat la est şi sud de ea, într-o întinsă zonă cu un caracter menajer. Alături de o cantitate mare de ceramică fragmentară, au fost descoperite foarte multe fragmente osteologice, precum şi multe artefacte, inclusiv unelte din cupru şi aşa-numitele plăcuţe de seceră din silex cu luciu specific, plasate în zona carourilor M şi N. S-a presupus existenţa unui spaţiu în jurul locuinţei, posibil cu unele amenajări, care constituiau un fel de gospodărie. Au mai fost cercetate o vatră care intra în martorul principal, plasată lângă locuinţa L1/1993, distrusă de intervenţii moderne. O altă vatră a fost cercetată în campania din anul 2006 la limita dintre suprafeţele M-R şi S-Z.
Noile cercetări au relevat o situaţie complexă (fig.2). Astfel, în carourile M şi N (1-5) şi parţial L (1-5) a fost scoasă la lumină o mare cantitate de materiale arheologice: ceramică fragmentară, foarte multe oase, artefacte, conturând astfel o zonă cu un caracter menajer utilizată intens şi timp îndelungat. Din păcate zona este perturbată de multe ganguri de animale, unele recente, şi intervenţii moderne. În zona carourilor O3-O4 (fig.4-5) a fost descoperită o vatră parţial distrusă. Vatra este puternic inclinată nord, probabil din cauza gangurilor de animale. Această vatră se deosebeşte de celelalte descoperite până acum la Vităneşti prin dimensiuni şi prin masivitatea gardinei, care s-a păstrat parţial pe laturile de sud şi vest. Dimensiunile păstrate ale vetrei sunt de cca. 80x125 cm, cu o înălţime de 54 cm. Gardina, cu o grosime de cca. 25 cm, este alcătuită din mai multe lutuieli, cele exterioare fiind alcătuite din plăci groase din lut ars cu o grosime de cca. 7 cm.
În carourile O (2-4) şi P (2-4) au fost descoperite mase compacte de chirpici nears alături de chirpici ars pulverizat şi bucăţi din lut ars, compacte, provenite probabil de la gardina vetrei. Întreaga zonă este deranjată de ganguri de animale. Probabil în această zonă a existat o construcţie abandonată, cu o vatră masivă, distrusă de intervenţii ulterioare. Spre limita sud- estică a suprafeţei în carourile P5 şi R5 se afla o zonă cu cenuşă şi multe materiale arheologice.
În caroul O1 a fost degajată baza vetrei V2 cercetată în campaniile 1994-1995. Vatra avea un miez din lut nears înconjurat de resturi de chirpici ars.
A fost degajată şi vatra din carourile R2, R3 care a fost cercetată parţial în campania din anul 2006 în carourile S2 şi S3. Vatra avea un miez din lut nears compact şi era înconjurată de lutuieli care alcătuiau gardina, parţial distrusă. Profilul vetrei din martorul care separa două sectoare a oferit interesante detalii despre modul de construcţie a vetrei (fig.6).
Campania 2018 a relevat o situaţie interesantă în zona de centru-sud a aşezării de pe Măgurice. În cele două suprafeţe săpate au fost descoperite resturile unor construcţii din lut nears, probabil abandonate. Au fost descoperite câteva zone cu arsură şi chirpici ars pulverizat, mai ales în zona vetrelor. În jurul construcţiilor a fost descoperit un material arheologic bogat între care multe oase, scoici, probabil zone menajere. Din păcate situaţia de pe acest nivel este puternic perturbată, în special de ganguri de animale, dar şi gropi moderne.
Încadrare cronologică. Nivelul cercetat se află sub ultimul nivel de locuire al aşezării aparţinând fazei Gumelniţa B1. Cercetările din anul 2017 din sectorul alăturat al aşezării, Sy, au scos la lumină o ceramică care are unele caracteristici asemănătoare cu faza Gumelniţa B1, dar şi elemente care o diferenţiază de această fază. În suprafaţa H-L, în zona construcţiei, printre fragmentele ceramice descoperite unele au o pastă fină de culoare cenuşiu-închis, decorate cu grafit. Altele aparţin unor castronaşe bitronconice specifice fazei Gumelniţa A2. În suprafaţa M-R ceramica pare a fi asemănătoare cu cea din sectorul Sy, dar aici situaţia stratigrafică este puternic deranjată. Studierea întregului material precum şi continuarea săpăturilor vor aduce clarificări în ceea ce priveşte încadrarea cronologică a construcţiilor şi a nivelului cercetat.
Scurtă descriere a descoperirilor
Materialul arheologic este foarte bogat fiind format din ceramică, material osteologic, unelte din piatră os, corn şi un ac de cupru.
Ceramica este fragmentară, cu o mare densitate în zona carourilor N şi M, ca de altfel şi materialul osteologic. În suprafaţa H-L au fost câteva zone cu aglomerări de scoici. Au fost descoperite multe fragmente de râşnite şi frecătoare precum şi unelte din silex. Săpăturile au mai scos la lumină greutăţi din lut ars, dăltiţe din os, topoare din corn, figurine antropomorfe din lut şi os, figurine zoomorfe din lut, multe în stare fragmentară.
Materialele sunt depozitate la MNIR, MJT şi Şcoala din Vităneşti.
Obiectivele cercetărilor viitoare. Cercetările viitoare au ca obiectiv finalizarea cercetării construcţiilor, clarificarea situaţiei stratigrafice din suprafeţele H-L şi M-R precum şi extinderea săpăturilor de pe acest nivel pe toată suprafaţa aşezării.
Bibliografie: