Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 2013
Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 153785.01 |
Județ:
Teleorman
Unitate administrativă:
Vităneşti
Localitate:
Vităneşti
Punct:
Măgurice
Localizare:
| 153785.01 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Pitiş | Radu | participant | Cardiff University, UK |
Dumitru | Mădălina | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
Torcică | Ion | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Mihai | Florea | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Moldoveanu | Katia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Scurtă prezentare a sitului
Aşezarea de tip tell se află în valea Teleormanului, la cca. 1,5 km est de şoseaua Bucureşti-Alexandria. Primele cercetări au fost întreprinse în 1993, având caracterul unor săpături de salvare. În prezent, cercetările se derulează în cadrul programului „Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos”, proiectul “Cercetarea locuirii neo-eneolitice din vestul Munteniei”.
Obiectivele cercetării
Scopul campaniei 2013 a fost continuarea cercetării nivelului de locuire corespunzător fazei A2 a culturii Gumelniţa. Nivelul Gumelniţa A2 a fost cercetat pe scară mai mare în suprafaţa de control stratigrafic Sx A-G (1-5), cu dimensiunile iniţiale de 10x10 m, extinsă ulterior datorită pantei tellului la 10x20 m, dar şi în suprafeţele Sx H-L, M-R, S-Z (6-10). Au fost identificate mai multe locuinţe corespunzătoare acestui nivel.
Rezultatele şi interpretarea lor
În campania 2013 s-a început cercetarea nivelului Gumelniţa A2 şi în suprafaţa Sy a tellului, deschisă în anul 2008. Acesta reprezintă cel de-al doilea nivel de locuire identificat pe tell, în ordinea descoperirii lor. Primul nivel cercetat, corespunzător fazei B1 a culturii Gumelniţa şi ultimul din punct de vedere cronologic, a fost epuizat pe toată suprafaţa tellului.
În cele două suprafeţe cercetate în campania 2013, Sy AIII-B şi C-G (1-5) au fost descoperite resturi provenind de la una sau mai multe locuinţe incendiate. Din păcate, aşa cum s-a constat şi până acum în aşezarea de la Vităneşti, starea de conservare a resturilor de construcţii este foarte precară. La acest fapt se adaugă şi deranjamentele ulterioare suferite care au produs distrugeri.
În aşezarea de la Vităneşti nu s-au păstrat indicii care să ateste care era forma, dimensiunile sau orientarea construcţiilor, astfel că în absenţa acestor detalii limitele lor au fost aproximate după întinderea resturilor păstrate. Acestea se prezintă sub forma unor aglomerări mai mult sau mai puţin compacte de chirpici ars, fragmente ceramice şi alte obiecte de inventar, cum ar fi râşniţe, greutăţi de lut, unelte de silex etc. O astfel de aglomerare, ce se concentra în carourile A4- B4, la o adâncime de cca. 1,5 m de la punctul 0, a primit indicativul L17. Locuinţa era incendiată, aşa cum dovedesc bucăţile destul de mari, de cca. 7-8 cm, de chirpici vitrificat descoperite în perimetrul presupus al locuinţei. Resturile provenite din distrugerea locuinţei erau tăiate şi distruse de gropi posterioare, în care am identificat şi fragmente ceramice Cernavodă.
În caroul B4 a fost descoperită o structură din lut ars, compusă dintr-un fel de cutie din plăci de lut ars făţuite cu urme de refaceri şi o masă mai compactă de culoare gălbuie-roşiatică care avea în compoziţie numeroase plăcuţe de vatră şi pietriş. Este vorba cel mai probabil de o amenajare compusă dintr-o vatră şi o cutie. Lutul din care a fost făcută cutia era amestecat cu vegetale. Din păcate structura era foarte distrusă, fiind găsită răsturnată. Lungimea păstrată era de cca. 120 x 60 cm, din care cutia avea 70 cm.
În apropierea acestei amenajări au fost găsite mai multe vase întregi sau întregibile. Două dintre ele erau de dimensiuni mari, cu diametrul de cca. 40 cm, lucrate dintr-o pastă grosieră. Unul a fost găsit în poziţie verticală şi avea în umplutură resturi de distrugere, în timp ce al doilea era spart pe loc şi răsturnat, printre fragmentele provenind din el găsindu-se o piatră şi un mic vas pictat cu grafit, obiecte care se găseau cel mai probabil în vas. Alte două vase sparte pe loc, dintre care unul în poziţie verticală au fost găsite între amenajarea de lut ars şi cele două vase menţionate mai sus.
În suprafaţa alăturată, Sy C-G (1-5), au fost identificate alte resturi provenite din distrugerea unei construcţii. Este posibil ca aceste resturi să aparţină locuinţei identificate în suprafaţa alăturată (L17), dar situaţia nu este foarte clară deoarece structura cu vatră şi cutie este tăiată de gropi. Resturile de distrugere se întindeau pe o suprafaţă de cca. 6x4 m în carourile C4, D 3-4, E3 şi constau în mai multe zone cu concentrări de chirpici ars de culoare gălbuie, foarte friabil. O astfel de concentrare s-a găsit şi în suprafaţa alăturată, în caroul B3 în apropierea martorului dintre cele două suprafeţe. Concentrarea cea mai mare a resturilor de distrugere a fost găsită în caroul C4, unde s-au găsit şi fragmente ceramice prinse în dărâmătură. În caroul D4 masa de chirpici era mai compactă, iar în caroul D3 s-a descoperit un fragment de bârnă din lemn carbonizat. În această zonă s-au găsit şi vase sparte pe loc.
La cca. 2 m distanţă de resturile locuinţei L17, în caroul A2, a fost descoperită o aglomerare mare de vase. Unele dintre acestea sunt parţial întregibile. Multe fragmente provin de la vase mari de provizii decorate cu barbotină. Un astfel de vas, aflat în poziţie verticală, avea în umplutură numeroase scoici. În apropiere, în caroul A1 s-au descoperit şi urme de distrugere cu foarte multe fragmente ceramice prinse în ele.
Scurtă descriere a descoperirilor
Materialul arheologic este foarte bogat, fiind format mai ales din ceramică specifică fazei A2 a culturii Gumelniţa, printre care şi câteva vase întregibile, oase, figurine antropomorfe şi zoomorfe din lut, figurine antropomorfe din os, unelte din silex, os, corn şi cupru, podoabe etc. Printre acestea se remarcă un capac cu protomă antropomorfă şi alte două protome, una antropomorfă şi una ornitomorfă. Materialele sunt depozitate la MNIR, MJT şi la Şcoala din
Vităneşti.
Tehnicile şi metodele de cercetare folosite
Metoda de cercetare este săpătura în suprafaţă. Suprafaţa tellului a fost împărţită în două suprafeţe, Sx şi Sy, separate printr- un martor de 2 m. La rândul lor, aceste suprafeţe au fost împărţite în sectoare de 10x10 m şi apoi în carouri de 2x2 m, numerotate de la A la Z (1-10). De-a lungul timpului, strategia de cercetare a constat în săparea unei suprafeţe de control stratigrafic, Sx A-G (1-5) pentru a cunoaşte specificul civilizaţiei gumelniţene în zona de vest a Munteniei, în paralel cu cercetarea nivelului de locuire aparţinând fazei B1 a culturii Gumelniţa, pentru a cunoaşte care era modul de organizarea al ultimei comunităţi gumelniţene care a locuit pe tell. Totodată au fost făcute şi cercetări ce au vizat zona din jurul tellului, fiind descoperite mai multe locuiri aflate în jurul tellului.
Obiectivele cercetărilor viitoare
Obiectivele viitoare vizeaă cercetarea nivelului de locuire Gumelniţa A2 pe toată suprafaţa tellului şi stabilirea legăturilor aşezării neolitice cu mediul înconjurător.
Bibliografie: