Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pitiş | Radu | participant | Cardiff University, UK |
| Dumitru | Mădălina | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Torcică | Ion | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moldoveanu | Katia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Roaită | Flavius | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Obiectivul principal al campaniei arheologice a constat în clarificarea din punct de vedere stratigrafic a unor situaţii arheologice descoperite în urma campaniilor din anii 1997, 1998 şi 2010.
Pentru atingerea obiectivului propus, cercetarea arheologică s-a concentrat în sectoarele H-L (1-5), M-R (1-5) în suprafaţa SX şi în sectoarele A II -B (1-5), C-G (1-5 ) în suprafaţa SY. Între sectoarele H-L (1-5), M-R(1-5) au fost păstraţi martori stratigrafici cu lăţimea de 0,30 m.
În sectoarele C-G (1-5), H-L (1-5) s-a continuat cercetarea locuinţei incendiate L.17 descoperită în campania din anul anterior. Resturile de distrugere se situau în carourile B 3-5 şi A 3-4. Dacă iniţial s-a considerat că aparţine ultimului nivel de locuire al tell-ului, după verificări minuţioase ale stratigrafiei din zona acesteia s-a descoperit că L.17 este anterioară nivelului Gumelniţa B1. În zona de N a structurii, în carourile A3, B3, nivelurile de distrugere ce constau din chirpici mărunţit, pulverulent, de culoare maroniu roşcată, sunt suprapuse de straturi cu caracter menajer. Acestea, din punct de vedere stratigrafic sunt anterioare nivelului Gumelniţa B1 al tell-ului.
În zona carourilor C 2-3 şi D2 din aceeaşi suprafaţă, SX, au fost descoperite ample perturbaţii stratigrafice ce au afectat straturile sitului. Din această cauză, în campania din anul 2010, am considerat în mod eronat că şi pentru L.17 s-a realizat o amenajare prin tăiere a pantei pentru a se obţine o suprafaţă de călcare aproximativ orizontală.
În sectoarele H-L (1-5), M-R (1-5) din suprafaţa SX s-a reluat cercetarea arheologică, sistată din anul 1999. Datorită faptului că tehnicile şi metodele de săpătură s-au schimbat semnificativ în ultimii ani, campania din 2010 a constat, în primul rând, în ample verificări ale situaţiei din punct de vedere stratigrafic. S-a constatat că în sectorul H-L (1-5), nivelul Gumelniţa B1 este epuizat, iar în carourile H1-L1 a fost demontată o parte a penultimului nivel al tell-ului. În carourile I1, I2, J1, J2 s-a ajuns pe o suprafaţă de mici dimensiuni formată din chirpici ars, de culoare maroniu-gălbuie, foarte friabil.
Aceeaşi situaţie stratigrafică a fost depistată în urma verificărilor stratigrafice şi în sectorul M-R (1-5). S-a constatat că nivelul B1 fusese demontat în totalitate. În carourile M1-R1 s-au demontat şi zone din următorul nivel de locuire şi s-a ajuns pe distrugerea unei locuinţe. Lângă aceasta, în zona de sud-est se află o suprafaţă cu caracter menajer.
Paralel cu săpătura arheologică, s-au derulat la baza arheologică lucrări de prelucrare primară a materialului ceramic rezultat în campaniile anterioare.
Descoperirile arheologice constau din ceramică specifică fazelor B1 şi A2 a culturii Gumelniţa, plastică antropomorfă şi zoomorfă din lut, plastică antropomorfă din os, unelte din silex, os, corn, scoică.
Obiectivele cercetării viitoare constau în continuarea cercetării în tell dar şi în zona exterioară a acestuia.