Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moldoveanu | Katia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Bârzu | Andreea | participant | Universitatea Bucureşti |
| Dumitru | Mădălina | participant | Universitatea Bucureşti |
| Mirea | Pavel | participant | Universitatea Bucureşti |
| Torcică | Ion | participant | Universitatea Bucureşti |
| Zaharia | Pompilia | participant | Universitatea Bucureşti |
Raport:
Tell-ul se află în valea Teleormanului, la 1,5 km E de şoseaua Bucureşti-Alexandria, în apropierea terasei de NE. Primele cercetări au fost întreprinse în 1993. În prezent cercetările se derulează în cadrul programului „Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos”, proiectul „Cercetarea locuirii neo-eneolitice din vestul Munteniei”.
Obiectivul principal al campaniei 2010 a constat în finalizarea cercetării ultimului nivel de locuire al tell-ului. Pentru atingerea obiectivului propus, cercetarea s-a concentrat iniţial în suprafaţa SY, în sectoarele B-A III (1-5), A IV (1-5), S-Z (1-5) şi în suprafaţa SX, în sectorul D-G (6-10). Pe parcursul campaniei, datorită tipului de complexe arheologice descoperite, s-au deschis noi suprafeţe, una în continuarea sectorului B-A III (c.6-7), cu dimensiunile de 10 x 4 m şi a alta cu dimensiunile de 2 x 14 m pe lungimea c.A IV (1-7). În zona c.A IV 5 a mai fost deschisă o casetă de 1 x 2 m. Între noile suprafeţe au fost păstraţi martori stratigrafici cu lăţimea de 0,30 m.
În sectorul B-A III (1-5), nivelul vegetal şi partea superioară a nivelului cultural erau afectate de activităţi contemporane, observându-se urmele arăturii. După demontarea nivelului vegetal, care avea grosimi de 10-15 cm şi conţinea multe materiale arheologice, s-a ajuns pe toată suprafaţa sectorului pe un nivel maroniu-închis, pigmentat cu chirpici ars. Acesta acoperea o zonă de culoare maroniu-roşcată, formată din chirpici ars, mărunţit, ce se întindea în c.AII (3-5) şi AIII (3-5), pe panta lină a tell-ului. S-a considerat că acesta reprezintă nivelul de distrugere al unei locuinţe incendiate, ce a primit indicativul numeric 16. Chirpiciul ars avea o grosime de 2-5 cm. Acesta se continua şi în suprafeţele noi deschise, în c.AIII 6 şi AIV 3-6. În nivelul de distrugere, dar şi sub acesta, au fost descoperite peste 15 vase sparte in situ, întregi şi întregibile, 4 râşniţe fragmentare şi greutăţi de lut ars. În unul din vase se afla un fragment distal dintr-o dăltiţă de os. Materialul ceramic era concentrat în c.AIII 4 şi AIV 5. S-a observat că o parte din latura de NV a locuinţei a fost realizată prin tăierea nivelurilor anterioare acesteia, cu scopul probabil de a se obţine o suprafaţă de călcare aproximativ orizontală.
În c.B3-5, A3-4 a fost descoperit un nivel neuniform format din fragmente de chirpici ars cu dimensiuni cuprinse între 0,5-5 cm, în care se găseau vase sparte in situ, întregi şi întregibile. S-a considerat că acesta reprezintă nivelul de distrugere al unei locuinţei incendiate, de mici dimensiuni, ce a primit indicativul numeric 17. Pe latura de S a locuinţei s-a observat o tăiere a nivelurilor anterioare acesteia, asemănătoare celei surprinse în cazul locuinţei L.16. Scopul probabil al amenajării era de a se obţine pe panta din vechime a tell-ului o suprafaţă de călcare aproximativ orizontală.
În cele două locuinţe, L16 şi L17 nu au fost descoperite vetre, ci doar plăcuţe de vatră amestecate în masa de chirpici. De asemenea, nu s-a observat vreo amenajare a nivelul de călcare. În suprafaţa dintre ele au fost cercetate o succesiune de 3-4 straturi cu caracter menajer.
În sectorul S-Z (1-5), după demontarea nivelului vegetal, s-a ajuns pe o zonă cu caracter menajer. Aceasta acoperea c.S-Z 1-4 şi era formată din straturi cu grosimi variabile cuprinse între 1-4 cm. Aveau în compoziţie fragmente ceramice, oase, piese de silex, os, corn, scoică, cupru şi chirpici ars. Caracteristic acestei suprafeţe este descoperirea unui număr mare de fragmente de coarne de cerb în diverse stadii de prelucrare şi a numeroase fragmente de râşniţe cu dimensiuni cuprinse între 2-15 cm.
În sectorul D-G (6-10) din suprafaţa SX după demontarea nivelului vegetal ce avea grosimi cuprinse între 10-15 cm s-a ajuns pe un nivel cultural de culoare gri albicioasă cu o textură fină şi compoziţie diversă. Datorită acestor caracteristici dar şi al materialului arheologic ce îl cuprindea s-a considerat că aparţine nivelului Gumelniţa A2.
La sfârşitul campaniei din anul 2010, considerăm că nivelul cultural Gumelniţa B1 din amândouă suprafeţele X şi Y a tell-ului a fost săpat în totalitate.
Descoperirile arheologice constau din ceramică specifică fazelor B1 şi A2 a culturii Gumelniţa, material osteologic, plastică antropomorfă şi zoomorfă din lut, plastică antropomorfă din os, unelte din silex, os, corn, scoică, cupru. De asemenea, au fost descoperite în nivelul arabil fragmente ceramice aparţinând culturilor Cernavodă III şi Glina.
Obiectivele următoarelor campanii vor fi cercetarea următorului nivel de locuire, Gumelniţa A2 şi stabilirea legăturilor aşezării neolitice cu mediul înconjurător.