Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mirea | Pavel | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Torcică | Ion | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moldoveanu | Katia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bârzu | Andreea | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dumitru | Mădălina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Zaharia | Pompilia | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Obiectivul principal al campaniei arheologice a constat în continuarea cercetării ultimului nivel de locuire al tell-ului.
Pentru atingerea obiectivului propus, cercetarea arheologică s-a concentrat în sectoarele C-G (1-5), H-L (1-5) şi M-R (1-5). S-au deschis şi noi suprafeţe în continuarea sectoarelor amintite, fiecare cu dimensiunile de 10 x 4 m (C-G 6-7, H-L 6-7 şi M-R 6-7). Între ele au fost păstraţi martori stratigrafici cu lăţimea de 0,30 m.
În sectorul C-G (1-5), în zona carourilor C5-D5, s-a demontat în totalitate nivelul Gumelniţa B1.
În sectorul C-G (6-7), după decopertarea nivelului arabil, la adâncimea de cca. 0,30-0,40 m (faţă de nivelul solului), s-a descoperit o zonă cu chirpici ars, mărunţit, concentrat în c.C6-E6. S-a considerat că acesta reprezintă continuarea distrugerii locuinţei 13, descoperită în campania precedentă. Grosimea distrugerii era cuprinsă între 0,05-0,15 m şi avea prinsă în ea fragmente ceramice. Nu s-au observat amenajări de gen podele aflate sub nivelul de distrugere. Spre carourile C7-G7, nivelul cultural era puternic bulversat de activităţile contemporane, observându-se urmele arăturii.
În sectorul H-L (1-5), s-a demontat vatra locuinţei numărul 13, descoperită în campania din 2008. Aceasta se afla în carourile H3-H4 şi avea o formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 0,80 x 1 m. Pentru surprinderea detaliilor constructive şi a fazelor de folosire s-a făcut o secţiune transversală până la baza acesteia. Miezul vetrei era realizat din patru lipituri cu grosimea de 0,10-0,15 m, formate din lut fin, tasat, ce avea în compoziţie nisip cu granulaţie mică. Ele pot indica tot atâtea faze de folosire. Partea superioară a lor era crăpată, formând „plăcuţe de vatră". Gardina consta dintr-o lipitură verticală, cu grosimea de 0,10-0,12 m. În partea de V era dublată de încă o lipitură cu grosimea de cca. 0,15 m. Posibil, aceasta a reprezentat o refacere a gardinei. Lângă vatră au fost descoperite fragmente ceramice de la vase sparte in situ, o râşniţă şi trei greutăţi de lut.
În sectorul M-R (1-5) s-a continuat cercetarea zonei adâncite din partea de N a locuinţei numărul 14, a „cutiei" de lut din c. K3, L3 şi vatra locuinţei.
S-a observat că, suprafaţa adâncită avea dimensiunile de cca. 4 x 2,50 m şi adâncimea de 0,15-0,35 m. Aceasta era împărţită în două compartimente. În cel sudic, s-a construit „cutia" de lut iar zona exterioară acesteia a fost umplută cu material din aşezare. Compartimentul nordic a fost folosit pentru depozitare, aici fiind descoperite numeroase vase în campania din anul 2008. Delimitarea celor două compartimente s-a făcut după umplerea celui din partea nordică, printr-o lipitură verticală ce avea o grosime de 0,02-0,10 m.
Vatra locuinţei se afla în c. K2 şi avea dimensiunile de 1 x 0,60 m. Se păstra fragmentar, fiind deranjată din vechime de o groapăşi era puternic înclinată spre SV.
S-a observat că în total, vatra a avut cinci nivele de refacere marcate prin „plăcuţe de vatră".
În sectorul H-L (6-7), după decopertarea nivelului arabil, la adâncimea de cca. 0,30-0,45 m (faţă de nivelul solului), s-a descoperit o zonă cu chirpici ars, mărunţit. Acesta se concentra în zona sudică a carourilor K6-L6 şi reprezenta continuarea distrugerii locuinţei numărul 14. Avea grosimea cuprinsă între 0,10-0,15 m. Printre fragmentele de chirpici ars s-au descoperit vase sparte in situ şi un vârf de săgeată din silex. După demontarea distrugerii, s-a observat limita nordică a compartimentului adâncit ce a aparţinut locuinţei.
În carourile K-L (6-7), pe pantă, s-a demontat un nivel de culoare cenuşiu-închis ce cuprindea foarte multe resturi osteologice amestecate cu fragmente ceramice.
În sectorul M-R (1-5), în carourile M1-M5, N1-N5, O2-O5, s-au descoperit resturile unei locuinţe incendiate ce a primit indicativul numeric 15. Distrugerea, afectată parţial de lucrările agricole, era formată dintr-o masă de lut ars la roşu-cărămiziu, mărunţit. În unele zone, cuprindea fragmente de chirpici cu dimensiunile cuprinse între 0,02-0,05 m. În carourile M3, M4 acestea aveau dimensiuni mai mari (0,20-0,40 m) şi erau formate din lipituri succesive de 0,02-0,03 m. Nu s-au observat amenajări ale nivelului de călcare. În distrugere şi sub aceasta s-au descoperit vase sparte in situ, greutăţi de lut şi o statuetă antropomorfă ce reprezintă un personaj feminin aşezat pe un scaun.
În c. M5 s-a cercetat vatra ce a aparţinut locuinţei numărul 15. Era puternic deranjată, ceea ce s-a mai păstrat având o formă oval alungită cu dimensiunile de 1-1,50 m. La demontare s-a observat că aceasta a avut trei nivele de „plăcuţe de vatră". În zona ei au mai fost descoperite trei râşniţe fragmentare şi fragmente ceramice de la vase sparte in situ.
În sectorul M-R (6-7), după decopertarea nivelului arabil, s-au cercetat nivelele exterioare locuinţei numărul 15. Ele conţineau un foarte bogat material arheologic, compus din unelte de silex, piatră şlefuită, os, corn, cupru, plastică antropomorfă şi zoomorfă, ceramică şi material osteologic.
La sfârşitul campaniei din anul 2009, după epuizarea nivelului Gumelniţa B1 din suprafaţa Y a tell-ului, s-au demontat martorii stratigrafici şi s-a obţinut o suprafaţă de 30 x 14 m.
Paralel cu săpătura arheologică, s-au derulat lucrări la baza arheologică.
Descoperirile arheologice constau din ceramică specifică fazei B1 a culturii Gumelniţa, plastică antropomorfă şi zoomorfă din lut, plastică antropomorfă din os, unelte din silex, os, corn, scoică, cupru.
Anul următor vor continua cercetarea ultimului nivel de locuire al tell-ului.
Bibliografie: