Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dumitru | Mădălina | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Mirea | Pavel | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Torcică | Ion | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Zaharia | Pompilia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moldoveanu | Katia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Olariu | Cristian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
Tell-ul se află în valea Teleormanului, la 1,5 km E de şoseaua Bucureşti-Alexandria, în apropierea terasei de NE.
Primele cercetări au fost întreprinse în 1993. Din 1998 tell-ul a fost inclus în cadrul proiectului de cercetare româno-britanic Southern Romania Archaeological Project. În prezent cercetările se derulează în cadrul programului „Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos”, proiectul „Cercetarea locuirii neo-eneolitice din vestul Munteniei”.
Dimensiunile tell-ului sunt de 40 x 45 x 6,5 m. Starea de conservare este relativ bună.
Aşezarea de la Vităneşti s-a dovedit a fi foarte bogată în privinţa obiectelor descoperite în cele 14 campanii de săpături arheologice. Astfel, au fost descoperite sute de unelte lucrate din silex, os, corn şi cupru, statuete antropomorfe şi zoomorfe lucrate din lut şi os. Printre descoperirile unicat se numără două fragmente de vas pictate cu aur.
Obiective cercetării:
- decopertarea ultimului nivel de locuire (Gumelniţa B1);
- continuarea săpăturilor în Sx, sectoarele H-L, M-R, S-Z (6-10).
Suprafaţa tell-ului a fost împărţită în două suprafeţe, Sx şi Sy, separate printr-un martor de 2 m. La rândul lor, aceste suprafeţe au fost împărţite în sectoare de 10 x 10 m şi apoi în carouri de 2 x 2 m, numerotate de la A la Z (1-10) şi în continuare cu AI-V şi ZI-III.
Stratigrafia sitului:
- Gumelniţa A1, A2, B1
În sectorul S-Z (6-10) s-a început prin demontarea nivelului arheologic puternic afectat de ganguri de animale şi de intervenţii ulterioare (cca. 50%). În c.Z6-Z9 s-a demontat un sediment siltic, fin, de culoare gri albicioasă, pigmentat cu fragmente de chirpici ars şi nears, puţine fragmente de cărbune, ce reprezintă locuirea eneolitică. În c.U6, U7, V6-V8, Z6-Z8 la ad. de 0,80 cm a apărut distrugerea unei locuinţe neincendiate ce se întindea pe o suprafaţă de cca. 6-7 m². În c.V10, T10, S10 s-a demontat un nivel cu o textură fină, de culoare gri-negricioasă, pigmentat cu chirpici ars şi nears, cărbune, cenuşă. Conţine ceramică şi material osteologic în cantitate foarte mare. Reprezintă o zonă exterioară de locuire cu caracter menajer.
La demontarea distrugerii locuinţei neincendiate s-a descoperit material ceramic prins în distrugere iar în c.V7, Z7, Z8 vase sparte in situ. Acestea stăteau pe podeaua locuinţei. Aceasta s-a observat foarte bine în c.Z7, fiind formată din două lipituri, groase de cca. 1,5- 2 cm, ce s-au dovedit foarte dure la demontat. Vasele de pe podele erau prinse într-un chirpici ars la galben maroniu. Tot în c.Z9 s-a descoperit o râşniţă de mari dimensiuni, cu faţa activă în sus, prinsă în distrugere. Lângă ea se aflau vase sparte in situ.
După demontarea distrugerii locuinţei în zona c.U6, S6, T6 s-a ajuns pe un strat de cca. 0,15 m grosime. Acesta avea o culoare maroniu deschis, fiind foarte bine tasat şi poate reprezenta o amenajare făcută înaintea construirii locuinţei pentru nivelarea zonei. În c.Z9, Z10 s-a ajuns pe o zona cu deşeuri menajere.
În c.S6-10, T6-10, după demontarea nivelului afectat de intervenţiile ulterioare, la ad. de -1,40 cm, în zonele neafectate de ganguri de animale, s-a ajuns pe o zonă de depuneri menajere.
În sectorul M-R (6-10) se întâlneşte aceeaşi situaţie ca în S-Z, existând numeroase perturbaţii stratigrafice. În schimb materialul arheologic este foarte bogat constând în ceramică, unelte de os, corn, silex, plastică antropomorfă şi zoomorfă.
Nivelele arheologice sunt înclinate spre V urmând panta tell-ului. În zona c. R6-R9 s-a demontat o zonă de locuire exterioară ce reprezintă continuarea aceleia din c. S7-9 din suprafaţa S-Z. Constau din depuneri succesive de deşeuri menajere ce conţin material arheologic, oase de animale, scoici, cărbune, cenuşă.
Printre complexele descoperite se numără o vatră, în zonă c.P6-O6, continuându-se în profilul nordic. Vatra avea două faze de folosire, fiecare aşezată pe un pat de pietriş şi nisip. Plăcuţe de vatră s-au găsit răspândite şi în umplutura din jurul vetrei. Nu s-au observat urme de gardină.
În c.M6-M10, N6-N10, O6-O10, P7-P9 după demontarea nivelului Gumelnita B1 s-a descoperit o locuinţă incendiată parţial, puternic deranjată de ganguri şi gropi posterioare. Distrugerea este formată din trei nivele: primul format din chirpici mărunţit de culoare portocaliu-roşcat, al doilea din chirpici maro negricios iar al treilea din chirpici nears. În c.M9, M10, N9 şi N10 distrugerea nu este incendiată prezentându-se sub forma unei mase compacte de chirpici. În zona c.N6, N7, O6, O7 distrugerea era acoperită de o posibilă o nivelare prin adăugare de material. Centrul distrugerii locuinţei a fost puternic afectat de gropi posterioare şi de ganguri de animale. După demontarea umpluturii acestora s-a ajuns pe un nivel de culoare neagră ce reprezintă podeaua locuinţei, acoperită în unele zone de chirpici ars la negru-maroniu, granular. Prins în acesta s-au descoperit vase sparte in situ, un topor din piatră şlefuită, o râşniţă fragmentară şi 10 greutăţi din lut nears dispuse circular. Ceramica este specifică etapei Gumelniţa A2, descoperindu-se şi vase pictate cu grafit. În zona c.M6, M7, N7, N8 au apărut resturile neincendiate ale unui perete dispus aproape în unghi drept. Are o L de cca. 3,25 m şi l cuprinse între 12-20 cm. Se cunosc foarte bine lipiturile ce au grosimi cuprinse între 0,5 -2,5 cm. În c.N6-N8, în umplutura gangurilor de animale au fost descoperite bucăţi masive de chirpici puternic ars, cu amprente de lemn fasonat. Acestea diferă foarte mult de distrugerea locuinţei putând aparţine unei alte locuinţe posterioare acesteia din nivelul B1.
În zona de V a suprafeţei s-au demontat unele nivele exterioare locuinţei. Acestea au în compoziţie ceramică, oase de mamifere, unelte de os corn, silex, fragmente de chirpici ars şi nears, cenuşă. În c.P7 s-au descoperit două râşniţe fragmentare, acoperite de distrugerea locuinţei, iar în c.R6, P6, P7 ceramică spartă in situ şi resturile unei vetre puternic deranjate. Resturile de distrugere ale locuinţei au fost demontate în zona c.N6, N7, O6, O7. Aveau o grosime cuprinsă între 0,10-0,17 m. În zona c.P8 s-au descoperit urmele unui alt fragment de perete (întrerupt de un gang) ce reprezintă continuarea celui surprins în c.M6, M7, N7, N8. Are o L de 0,80 m iar gr. de 0,12-0,15 m. Prezintă lipituri succesive, cea din V este foarte fină de culoare gălbuie.
În sectorul H-Ls-a continuat demontarea nivelului vegetal începută în campaniile anterioare. Stratul arheologic a apărut la adâncimi cuprinse între 0,40-0,70 cm. Este puternic deranjat de ganguri de animale şi diferite gropi. Materialul descoperit este bogat, format din fragmente ceramice, oase, unelte din silex, os, corn şi piatră. În zona c.I6,I8, J6, J8 au apărut zone cu chirpici pulverulent ars la portocaliu roşcat. Reprezintă distrugerea unei locuinţe fiind foarte asemănătoarea aceleia surprinse în sectorul M-R.
Materialul descoperit în campania 2007 este foarte numeros şi variat. Se remarcă un număr de 10 greutăţi de lut nears, dintre care două decorate cu motive antropomorfe.
În campania 2007 a fost construită baza arheologică a şantierului, realizată cu sprijinul Primăriei Vităneşti.
Rezumat:
Tell-ul se află în valea Teleormanului, la 1,5 km E de şoseaua Bucureşti-Alexandria, în apropierea terasei de NE. Obiective cercetării au fost: decopertarea ultimului nivel de locuire (Gumelniţa B1); continuarea săpăturilor în Sx. Materialul descoperit în campania 2007 este foarte numeros şi variat. Se remarcă un număr de 10 greutăţi de lut nears, dintre care două decorate cu motive antropomorfe.
Bibliografie: