Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Mirea | Pavel | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Zaharia | Pompilia | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Pricipalele obiective ale acestei campanii au fost urmatoarele:
-continuarea cercetarilor în suprafaţa de control stratigrafic A-G.
-decopertarea primului nivel de locuire în suprafaţa L6-R6
-realizarea unui sondaj sedimentologic în vederea stabilirii modului de formare a tellului.
Cercetarile, nefinalizate înca, la locuinţa L3/1997 au relevat faptul ca .limitele acesteia nu pot fi surprinse cu claritate dat fiind puternicele deranjamente din întreaga zona. Partea mai bine conservata se plaseaza în ? E2,E3,F2,F3 şi D2 pe o suprafaţa de circa 6x4m. Pentru o mai buna înţelegere a situaţiei au fost sapate microtranşee de control stratigrafic (0,30 m laţime pe liniile ? B1-G1; B2-G2, E3-G3 şi o alta, perpendiculara pe acestea, pe linia ? E1-E4. Microprofilele arata ca, sub un strat de chirpic ars, se afla un nivel de arsura ce suprapunea o succesiune de podele, unele foarte subţiri. Podele sunt mai ridicate în centrul suprafeţei şi coboara spre latura estica şi vestica. Spre est locuinţa este taiata de o groapa, laturile sudica şi estica fiind practic distruse. Spre nord s-a surprins un mic rest de perete în elevaţie, locuinţa întrând înspre nord-est în martorul stratigrafic. Ea avea probabil doua camere, dar, din pacate, o groapa foarte mare distruge locuinţa în zona în care ar fi trebuit sa surprindem peretele desparţitor (e posibil ca aici sa fi existat şi o amanajare interioara, umplutura gropii fiind formata din chirpic nears, omogen cu puţin material arheologic). Locuinţa avea doua vetre: prima cercetata anul trecut era plasata în camera dinspre vest. Anul acesta a aparut un element interesant prin secţionarea a ceea ce credeam a fi un fel de postament, plasat într-un colţ al vetrei. În fapt, este vorba despre un locaş tronconic cu un diametru la baza de circa 0,20 m.. A doua camera, cea dinspre est, avea o vatra a carei umplutura era din chirpic nears şi era înconjurata de un fel de gardina din lutuieli succesive din acelaşi material.
Consemnam faptul ca în ? C3 a fost descoperita o mica porţiune cu urme de lemn, aflata în apropierea unor podele. Cercetarile la aceasta locuinţa vor continua şi în campania urmatoare.
În suprafaţa L6-M6 nivelul de locuire apare cam în jurul adâncimii de –1m. În ?L6, L7 a fost cercetata o vatra distrusa aproape în întregime de lucrarile agricole. Din observaţiile pe care am putut sa le facem se pare ca aceasta a avut o prima faza de folosire, dupa care, peste placuţele ei s-a pus chirpic nears şi s-a construit o noua vatra, extinsa spre nord, având trei faze de refacere. Între acestea exista o umplutura din chirpic ars şi pietriş. Gardina, puternic arsa la partea superioara, era formata din lutuieli succesive. Într-un colţ. vatra avea un postament tronconic. În jurul ei erau dispuse resturi de chirpic ars şi multe fragmente ceramice, ceea ce ne face sa credem ca aici exista o locuinţa, L6/98, distrusa însa în mare parte de araturi.
Un alt obiectiv urmarit în aceasta campanie a avut în vedere stabilirea modului de formare a tellului şi a legaturilor lui cu zona înconjuratoare.În acest scop a fost realizat un sondaj sedimentologic, pe panta sudica a aşezarii. Şantul, cu o lungime de 12 m a pornit de la cota –2 m de la punctul 0, adâncimea maxima fiind de –6,30 m. Acest sondaj ne-a permis sa constatam ca nivelul cultural coboara pâna la circa –4,50 m dupa care urmeaza un nivel de depunere naturala, pentru ca apoi, spre surprinderea noastra, la –6,10 m sa apara un alt nivel de locuire, foarte subţire, marcat prin urme de arsura, chirpic şi fragmente ceramice (probabil o locuinţa). Se pare deci, ca dupa o prima tentativa de locuire, "Maguricea" este abandonata o vreme, pentru ca apoi sa fie ocupata din nou pentru o perioada mult mai lunga de timp.
Campania din anul 1999 a fost marcata de o descoperire foarte importanta. La mai puţin de 50 de metri de tell, spre sud, am descoperit o alta locuire neolitica, plasata într-o zona mai ridicata, înconjurata de un canal, porţiuni mlaştinoase şi multa vegetaţie. S-a sapat în centrul ei un sondaj de 2x1 m şi s-au descoperit fragmente ceramice şi resturi de chirpic ars (probabil o locuinţa). Legaturile dintre aceasta locuire şi aşezarea de tip tell urmeaza a fi cercetate în campaniile viitoare.
Inventarul arheologia a fost şi în acest an deosebit de bogat, unele dintre piesele descoperite fiind deosebite, chiar unicate. Astfel lânga vatra din L6/98 au fost descoperite un vas triplu, de tipul celor "comunicante" şi un picior de lut. Pe acelaşi nivel a fost scoasa la lumina o statueta zoomorfa din lut înfaţisând cu un realism deosebit o broasca ţestoasa.
O descoperire importanta a fost facuta lânga resturile locuinţei L5/97. Este vorba despre un mic fragment ceramic din pasta de culoare cenuşiu-închis, lustruita. La interior fragmentul are doua benzi înguste pictate cu aur, fiind primul cu un astfel de décor descoperit la nord de Dunare.
Încadrare cronologica. Locuinţa L5/97 din suprafata A-G aparţine nivelului Gumelniţa A2, în timp ce resturile celei din ?L6, L7 aparţin nivelului Gumelniţa B1. Mai dificila este încadrarea primului nivel de locuire (cel descoperit la –6,10m) şi a locuirii din apropierea acestuia, dat fiind faptul ca materialul este foarte puţin şi în mare parte atipic. Totuşi, cu titlu provizoriu, am încerca o plasare a primului nivel de locuire în faza Gumelniţa A1, în timp ce pentru locuirea de lânga tell am opta fie pentru o perioada mai veche a aceleiaşi faze, fie pentru faza de sfârşit a culturii Boian. Cercetarile viitoare precum şi definirea mai precisa a aspectelor locale ale culturilor Boian şi Gumelniţa vor permite o încadrare cronologica mai precisa.
Studiu sedimentologic, Constantin Haita, MNIR - CNCP
Studiul sedimentologic desfaşurat pe tell-ul eneolitic Vitaneşti "Magurice" a avut, ca obiective, atât cercetarea structurilor din chirpic nears din nivelul Gumelniţa B1, cât şi realizarea unui sondaj sedimentologic, în scopul înţelegerii modului de formare a tell-ului.
Sondajul a fost practicat în partea inferioara a aşezarii, pe o lungime de 12 metri şi a surprins în baza tell-ului un nivel de locuire gumelniţean, separat de nivelurile superioare prin depuneri naturale.
Fig. 1. Locuinţa L5/1997. Vedere de ansamblu
Fig. 2. Vatra din locuinţa L6/1998