Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 1998
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Pătraşcu | Ion | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
Zaharia | Pompilia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
Pavel | Mircea | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Principalele obiective ale acestei campanii au fost: - continuarea lucrărilor în suprafeţele de control stratigrafie A-G; - continuarea decopertării primului nivel de locuire, Gumelniţa B1, în sectorul SX. - reconstituirea mediului natural şi a relaţiilor dintre acesta şi aşezarea de tip teii.
Primul obiectiv a avut în vedere cercetarea zonei «C1-3/G1-3, în care au fost descoperite resturile locuinţei L5/97. Resturile acesteia constau din obişnuinţele aglomerări de chirpic ars, (cu multe vegetale în compoziţie) şi fragmente ceramice, mase de chirpic nears, relativ dure, de culoare cenuşie-albicioasă şi altele dintr-un lut galben cu textura foarte fină. Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei s-a început o secţiune de control stratigrafie pe linia E2, F3. S-a constatat existenţa a două structuri relativ distincte: una rezidă într-o masă de lut galben care suprapune un nivel de arsură, sub care se află o succesiune de podele, mai mult sau mai puţin deranjate. Alături, o masă de chirpic nears de culoare-albicioasă, compactă, suprapusă pe alocuri de aglomerări de chirpic ars şi fragmente ceramice. Legătura dintre aceste două zone urmează a fi cercetată în campaniile următoare pentru a vedea dacă este vorba despre o singură locuinţă sau două suprapuse. Traseul şanţului de control stratigrafie a intersectat o tranşee-sanţ (altmiteri neobservabilă în grund) orientată nord-sud, care taie cumva masa de chirpic nears. Lungă de aproximativ 5 m, lată de 0,70 m, se adânceşte spre capătul de nord (terminat într-o groapă) până la 0,45 m. Umplutura acesteia a constat în pământ de culoare cenuşie-închisă pigmentat cu cărbune precum şi într-o mare cantitate de ceramică, fragmentară, multă lucrată dintr-o pastă fină, de culoare neagră (uneori lustruită sau pictată cu grafit).
Un alt element al locuinţei în această campanie a fost a fost vatra din E3, F3, plasată cumva în colţul estic al locuinţei. Având o formă relativ pătrată, cu latura de circa 1,50 m, ea este puternic deteriorată de gropi şi ganguri de animale. A fost surprinsă gardina formată din patru lutuieli succesive (de 14, 4, 5, respectiv 2 cm) din lut nears. înălţimea păstrată era de 0,40 cm (fără plăcuţele de vatră, o parte din ele fiind găsite împrăştiate în jur). Colţurile par a fi fost uşor rotunjite, iar umplutura era compusă dintr-un amestec compact, dur, de lut de culoare cenuşie-albicioasă cu lut cenuşiu-închis, nears. în exteriorul laturii dinspre vest pământul este puternic pigmentat cu cărbune (probabil gura vetrei). Vatra avea şi două elemente intresante constând în două alveolari circulare (diametrul circa 0,20 m) în care se găsea chirpic nears, relativ compact, iar pe margini aveau urme de arsură. Se găseau plasate cumva simetric, înspre colţurile de est şi de vest (acesta din urmă aproape în întregime distrus). Semnificaţia lor este neclară, poate un fel de coloane sau stâlpi (?), în acest caz vatra având o construcţie şi o funcţionalitate mai deosebită (nu ne gândim neapărat la o funcţionalitatea cultică). în jurul acestei locuinţe situaţie este mai puţin complexă, materialul fiind relativ puţin, cu excepţia careurilor din marginea aşezării unde este mai numeros şi variat.
Al doilea obiectiv l-a constituit continuarea decopertării nivelului Gumelniţa B1, în acest scop deschizându-se noi suprafeţe în sectorul SX. în suprafaţa M6-10/R6-10 s-a ajuns pe nivelul de locuire (aflat la aproape - 1 m), fapt dovedit de apariţia pământului de culoare cenuşie-albicioasă si a celui pigmentat cu chirpic ars. Lucrările au fost extinse şi în suprafeţele învecinate S6-10/T6-10 şi L6-10. In aceasta din urmă a apărut o masă de chirpic ars cu fragmente ceramice ce aparţine probabil unei locuinţe.
În privinţa inventarului, alături de o mare cantitate de ceramică, remarcăm numărul şi diversitatea uneltelor din corn de cerb.
Prospecţiuni geofizice. Mike Hamilton, Universitatea din Cardiff, UK, Nicoleta Şorloaica, Complexul Muzeal "Moldova" laşi. Măsurătorile magnetometrice au fost făcute în jurul aşezării pentru identificarea unor eventuale (locuinţe, vetre, cuptoare), care ar fi fost amplasate în afara spaţiului locuit.
Studiul micromorfologic şi sedimentologic. Haike Neumann, Universitatea din Reading, UK, Constantin Haită, MNIR-CNCP
Studiul micromorfologic iniţiat pe acest tell a fost axat în special asupra structurilor antropice, în acest scop, au fost prelevate 8 eşantioane micromorfologice din succesiuni de podele şi nivele ocupaţionale situate în interiorul locuinţelor şi din unităţile de construcţie, amenajare şi utilizare ale unor vetre. Studiul sedimentologic elaborat pe tell-ul Vităneşti a avut ca principale obiective identificarea structurilor situate în exteriorul sitului şi analiza relaţiilor dintre locuirea din această aşezare şi mediul natural, în acest scop, au fot realizate o serie de sondaje cu ajutorul unei carotiere manuale. Aceste sondaje au fost amplasate atât în marginea tell-ului, cât şi în zona mlăştinoasă din jurul acestuia, fiind localizate pe patru profile orientate pe direcţiile: est, vest, nord şi sud. Stratigrafia şi incluziunile de material arheologic au fost înregistrate pe formularele tip ale sondajelor, iar din fiecare tip de depozit au fost prelevate probe punctuale, pentru analize de laborator. Aşa cum s-a observat cu ajutorul acestor sondaje, materialul cultural din marginea aşezării depozite naturale de mlaştină, ceea ce sugerează faptul că locuirea din această aşezare a fost înconjurată de un teren mlăştinos, cel puţin o perioadă de timp. Până în prezent nu este evident dacă această situaţie corespunde întregii perioadei de locuire sau numai părţii ei superioare.