Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 1997
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mirea | Pavel | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Pătraşcu | Ion | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Zaharia | Pompilia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Cercetările au avut loc între 1-31 august.
În această campanie au fost urmărite câteva direcţii de cercetare.
Prima a vizat atingerea nivelului Gumelniţa B1 în partea de vest a tell-ului, în suprafaţa S-Z.
Apariţia acestui nivel era anunţată încă de la sfârşitul campaniei precedente, când apăruseră la cota -1 m, lut de culoare cenuşiu-albicioasă şi urme de chirpic. Cercetările au dus la descoperirea resturilor unei locuinţe în zona T1, U1 (L4/1997).
Locuinţa constă în câteva aglomerări de chirpici, cu fragmente ceramice prinse în ele, fiind puternic deteriorată de intervenţiile ulterioare. Aceste aglomerări, relativ mici ca mărime, ocupă o suprafaţă de circa 4x4 m. Locuinţa pare a se fi continuat înspre nord, în martorul stratigrafic. Au fost recuperate numeroase fragmente ceramice, unele de la vase întregibile, între care, remarcăm unul cu protome antropomorfe.
O a doua direcţie de cercetare a constituit-o începerea lucrărilor la secţiunea de control stratigrafic, plasată în marginea de est a aşezării, în suprafaţa A-G. Aici au fost descoperite, în campaniile anterioare resturile unei locuinţe din chirpici nears (L3/1995).
Până la adâncimea de -1,20 m, materialul arheologic este relativ sărac, acest fapt indicând epuizarea primului nivel de locuire. De la această adâncime încep să apară în zona E1,2 - G1,2 mase de chirpic ars, cu fragmente ceramice prinse în ele. Ele se întind pe o suprafaţă de 6x4 m şi reprezintă resturile unei locuinţe, L5/1997. Aceasta se prezintă sub forma unor aglomerări de chirpic, izolate unele de altele. Locuinţa a fost puternic deranjată de intervenţiile ulterioare, aşa cum o demonstrează observaţiile microstratigrafice făcute pe profilul intermediar. În această campanie a fost începută cercetarea acestei locuinţe, prin studierea câtorva aglomerări de chirpic. Demontarea lor a arătat faptul că locuinţa a fost distrusă în urma unui incendiu destul de puternic, fiind încă vizibile, în anumite zone, fâşii înguste de arsură. Au fost descoperite şi numeroase fragmente ceramice, unele provenind de la vase întregibile. În unele porţiuni au fost surprinse resturile unei podele din lut nears. Studierea în întregime a acestei locuinţe va fi făcută în campania următoare, o parte a ei fiind conservată la sfârşitul cercetărilor din acest an.
Lângă ea, în zona E2, a fost dezvelită o structură din chirpic nears, puternic deranjată, de o groapă (probabil o vizuină). Observaţiile microstratigrafice au relevat faptul că această masă de chirpic, de circa 1,5 m lungime şi o grosime de 0,30-0,40 m, a fost construită din fâşii succesive de lut (cel puţin în partea de nord a ei, acolo unde au fost făcute aceste observaţii).
Deasupra ei erau urme de arsură, iar pe latura sudică, câteva bucăţi de lut care se aseamănă cu plăcuţele unei vetre. Funcţionalitatea acestei structuri este deocamdată neclară, ea urmând a fi cercetată în amănunt în campaniile următoare.
Lângă ea, spre est, se afla o zonă menajeră cu multe cochilii de scoici.
Au fost demontate şi resturile locuinţei L2/95, aflată în suprafaţa H-L. Dimensiunile reale sunt greu de stabilit datorită intervenţiilor ulterioare, dar le aproximăm la 5x4 m. La demontarea au fost descoperite trei greutăţi de lut şi câteva unelte de corn.
O altă direcţie de cercetare a constituit-o delimitarea limitei vestice a aşezării, în acest scop deschizându-se o nouă suprafaţă ZI - ZII. La cota -1,20 s-a ajuns pe nivelul de locuire, apărând urme de chirpic ars şi zone de culoare cenuşiu-albicios de lut nears.
Inventarul arheologic este foarte bogat şi variat. Ca şi în campaniile precedente a fost scoasă la lumină o mare cantitate de ceramică, în cea mai mare parte fragmentară, dar şi vase relativ întregibile care provin din resturile unor locuinţe. Au fost descoperite numeroase unelte de silex, os şi corn.
Dintre piesele deosebite remarcăm câteva săpăligi şi topoare-ciocan, lucrate din corn.
O piesă foarte interesantă este o sulă de cupru cu un mâner de os.
Plastica antropomorfă şi zoomorfă este şi ea destul de numeroasă, chiar dacă în această campanie au fost descoperite mai puţine piese decât în cele precedente. Remarcăm numărul mare de statuete prismatice de os, zece, descoperite în acest an.