Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Borțun | Cătălin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
| Mirea | Cristian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
Au continuat cercetările în sectorul X al tell-ului, prin deschiderea a două noi suprafeţe, H-L (10 x 10 m), şi A-G (10 x 14 m), separate de martori stratigrafici de 0,25 m lăţime. În paralel cu acestea, a continuat cercetarea locuinţei L1/1993, aflată în suprafaţa M-R, locuinţă distrusă în urma unui puternic incendiu, şi deranjată parţial de intervenţii moderne.
Dimensiunile locuinţei sunt de aproximativ 4 x 4 m. Nu au fost identificate gropi de pari, în schimb, în partea de sud-est a locuinţei au fost descoperite resturile carbonizate a două bârne, dispuse cumva în unghi drept, una din ele, având şi o gaură, probabil pentru îmbinare. Pe latura de nord a fost descoperită o vatră cu gardină masivă, şi în apropierea ei, o alta, se pare exterioară locuinţei, ambele distruse în mare parte de gropi moderne. În suprafaţa H-L au fost degajate resturile unei locuinţe arsă pe o porţiune relativ restrânsă, restul chirpiciului, nears, prezentându-se sub forma unei mase compacte de culoare albicioasă. În suprafaţa A - G, aflată spre marginea estică a aşezării, au apărut resturile unei alte locuinţe, sub forma unor mici mase de chirpic nears având aceeaşi culoare albicioasă. Ambele locuinţe urmează a fi cercetate în întregime în campaniile viitoare. Cercetările întreprinse anul aceste au dus la descoperirea unui bogat inventar arheologic.
Materialul ceramic, în cantitate mare şi diversificat tipologic, este aproape în întregime fragmentar, şi cuprinde ca forme, strachini, castroane, vase bitronconice etc. Ca decor, predomină decorul incizat, şiruri de împunsături, crestături, decorul în "paranteze",barbotina. Decorul pictat cu alb, roşu sau cu grafit este mai rar. Uneltele de silex (gratoare, lame, vârfuri de săgeţi) şi de os-corn (străpungătoare, dăltiţe, săpăligi, mânere, vârfuri de săgeţi) sunt prezentate în toate suprafeţele în număr relativ mare. Au fost descoperite două ace, o dăltiţă şi un cârlig de undiţă, toate din cupru. Plastica antropomorfă şi zoomorfă este bine reprezentată prin descoperirea a peste 40 de piese. Printre ele, două fragmente de vase antropomorfe şi un alt fragment dintr-un vas de mari dimensiuni cu o figurină feminină aplicată.
Descoperirile se încadrează în faza târzie, B1, a culturii Gumelniţa.
CERCETAREA MAGNETOMETRICĂ. Gina Manea, Mihaela Ghiţă, Institutul Geologic al României
În vederea aplicării unei strategii de cercetare mai eficientă pentru campaniile viitoare, au fost efectuate cercetări magnetometrice pe toată suprafaţa tell-ului. În funcţie şi de rezultatele acestora vor fi deschise noi suprafeţe care să contureze, atât primul nivel de locuire, cât şi profilul stratigrafic al aşezării.
STUDIUL MATERIALULUI OSTEOLOGIC - MAMIFERE. Adrian Bălăşescu, Universitatea Bucureşti.
Studiul a stabilit structura şi repartiţia specifică a resturilor osteologice. Numărul mare de resturi faunistice analizate (peste 2500), ne-a permis să tragem unele concluzii privind economia alimentară a comunităţii gumelniţene.