Viile Tecii | Comuna: Teaca | Judeţ: Bistriţa-Năsăud | Punct: Cetate | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Săpăturile arheologice de la Viile Tecii
Anul cercetarii:
1996
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène; Epoca romană timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Cod RAN:
| 35045.04 |
Județ:
Bistriţa-Năsăud
Unitate administrativă:
Teaca
Localitate:
Viile Tecii
Punct:
Cetate
Localizare:
| 35045.04 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Rădulescu | Gabriela | participant | Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud |
Raport:
Săpăturile arheologice întreprinse în campaniile 1995 şi 1996 au avut ca scop elucidarea unei probleme ridicate de fortificaţia aflată în punctul "Cetate", pe o înălţime situată în stânga şoselei Bistriţa - Reghin, la ieşirea din localitatea Viile Tecii, spre Teaca.
Secţiunile trasate, au permis verificarea stratigrafiei pe tot platoul fortificat, precum şi identificarea unor elemente care pot da informaţii privitoare la sistemul de fortificaţii de aici. Cercetările au permis observaţii privitoare la etapele fortificării platoului. S-a putut astfel identifica, o primă etapă reprezentată printr-un nivel arheologic din care s-a putut recolta material ceramic "Coţofeni".
Elemente ale sistemului de fortificaţii, corespunzător acestui nivel, nu s-au putut identifica în această etapă a identificării date, fiind situaţia că acest nivel a fost deranjat de fortificaţii ulterioare.
Suprapus nivelului "Coţofeni", a fost identificat un orizont corespunzător unei {fortificaţii dacice}, bogat în material arheologic, constând din fragmente ceramice şi vase întregibile. Piesele ceramice sunt unitare ca factură, putând fi încadrate cronologic în etapa clasică a civilizaţiei dacice. Menţionăm lipsa pieselor de metal în această etapă a cercetării.
La rându-i, fortificaţia dacică a fost deranjată de fortificaţiile medievale care i se suprapun. O menţiune specială trebuie să facem, în legătură cu identifcarea, pe platoul în discuţie, a unui {turn roman}. Prezenţa materialului ceramic roman întregeşte imaginea asupra succesiunii fortificaţiilor în acest punct.
Fortificaţiile corespunzătoare {nivelului medieval} sunt cu deosebire interesante prin evoluţia lor. Astfel, au fost identifcateelemente ale unei fortificaţii medievale timpurii, fortificaţii de pământ cu palisadă. Piese de metal lipsesc, dar materialul ceramic care datează palisada, are cele mai apropiate analogii cu materialul arheologic care datează palisada complexă din fortificaţia de pământ de la Şirioara, jud. Bistriţa-Năsăud. Au fost identificate, în această etapă a cercetării şi elemente care pot sugera tehnica realizării palisadei.
O ultimă etapă de fortificare este reprezentată de o curtină de piatră ale cărei fundaţii au fost descoperite in situ, pe una din laturile ei. Planul curtinei a putu fi stabilit identificându-se şi amprenta fundaţiilor ei, în zonele în care acestea nu s-au păstrat. Această curtină de piatră taie complexe mai vechi, dar menţionăm că în secţiunile trasate au fost identifcate şi complexe medievale databile prin materialul arheologic recoltat în sec. XIII-XIV, acesta fiind momentul în care suprafaţa fortificată a fost redusă şi fortificată în piatră.