Vârtopu | Comuna: Ciuperceni | Judeţ: Gorj | Punct: Vârtoapele | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Calotoiu | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
Raport:
În perioada 1 - 14 septembrie 2003 au continuat cercetările arheologice în necropola tumulară din satul Vârtopu, punctul Vârtoapele1, com. Ciuperceni, jud. Gorj unde a fost investigat un tumul de dimensiuni mai mari. Cercetările arheologice au avut ca scop continuarea descoperirilor complexelor funerare în necropola tumulară din etapa bronzului timpuriu din situl arheologic menţionat mai sus.
Tumulul nr. 9 este unul dintre cei mai mari ai necropolei având dimensiunile 12,20 x 10,15 m şi o înălţime de 0,90 m. După structură, movila are mantaua de pământ de culoare galbenă sub aceasta au fost descoperite mai multe vase de forme şi dimensiuni diferite. În partea de S a tumulului, în martorul central, au fost descoperite o cană şi un vas bitronconic, fragmentar. La 2,10 m V şi 0,52 m adâncime, faţă de martorul central a fost descoperit un vas mare, culcat într-o parte cu baza spre V, care prezintă pe pântec o toartă tubulară şi o buză uşor evazată. În el au fost descoperite oase calcinate şi bucăţi de cărbune.
În partea centrală a movilei a fost descoperit la –0,67 m un vas mare cu oase iar în acesta era pusă o căniţă de culoare maronie, cu gura spre S. Au mai fost descoperite în martorul central, spre partea nordică, două vase de formă bitronconică, fragmentare.
În jumătatea estică, la 0,60 m de martorul central s-au găsit două vase mici, oase calcinate şi cărbuni. La 3,20 m E de acestea şi la 0,70 m adâncime au fost descoperite două vase (castroane) şi o căniţă fragmentară. La 0,90 m E de vasele descoperite a fost găsit un alt vas bitronconic având în jurul lui oase calcinate şi cărbuni.
- vas bitronconic cu buza uşor evazată, tăiată drept din pastă grosieră, cu o toartă tubulară pe pântec şi fundul drept; h = 37 cm;
- castron cu buza evazată, din pastă fină, cenuşie, cu urme de arsură secundară pe interior; pe marginea interioară, sub buză, prezintă perforaţii circulare dispuse într-un şir orizontal;
- căniţă de culoare castaniu închis, cu două proeminenţe mici pe pântec, din pastă bine aleasă de impurităţi; fundul este tăiat drept şi are diametrul de 5,5 cm;
- vas bitronconic cu fundul drept, corpul rotund; sub gât se află perforaţii mici şi rotunde dispuse circular iar înălţimea vasului este de 12,5 cm;
- vas fragmentar cu fundul drept care are oase incinerate în el, prezintă urme de arsură secundară pe interior;
- strachină din pastă fină a cărei tortiţă pleacă de sub buză, de culoare cărămizie;
- strachină fragmentară din pastă fină, de culoare cărămizie, cu tortiţa ce pleacă de sub buză;
- cană mică, fragmentară, cu toarta în bandă, uşor supraînălţată.
În campania arheologică din anul 2003 remarcăm descoperirea mai multor fragmente de oase incinerate şi cărbuni. Aceste oase calcinate şi cărbunii au fost găsite fie în urne fie pe solul antic.
Ca tip de ritual în tumulul 9 întâlnim atât varianta depunerii osemintelor direct pe sol cât şi a depunerii acestora într-un castron mare unde se găseau cărbuni şi o căniţă spartă ritual.
Aceeaşi variantă de ritual a fost întâlnită şi în tumulul 8, unde într-un vas mare - castron cu apucători laterale sub formă de "urechiuşe" - au fost depuse o cană ornamentată cu grupe de câte 3 proeminenţe dispuse diametral pe corpul vasului iar alături de aceasta au fost descoperite oase incinerate şi cărbuni.
În tumulii cercetaţi anterior a fost folosite ca variantă de ritual, un postament din bolovani de râu sub forma unui dreptunghi (cazul tumulului 5) cu dimensiunile de 1,93 x 0,58 m. Acest postament era de piatră, ca structură, fiind format dintr-un singur rând de pietre care avea 5 şiruri de bolovani mari, dispuşi N - S. La capătul dinspre SE al postamentului au fost depuse într-un vas oase calcinate, cărbuni şi cenuşă.
Menţionăm că şi în tumulul 9 nu au fost sesizate urme de crustă, ceea ce ne sugerează că arderea a avut loc undeva în afara necropolei, aceeaşi situaţie fiind întâlnită şi în cazul celorlalţi tumuli cercetaţi aici. De asemenea, remarcăm faptul că majoritatea vaselor prezintă urme de arsură secundară, fapt ce ne dovedeşte că acestea au ars la un rug funerar împreună cu osemintele umane în afara necropolei.
Descoperirile arheologice din necropola tumulară de la Vârtopu – "Vârtoapele" se încadrează cronologic în perioada Bronzului timpuriu – în etapa Glina final – Verbiţa – Ostrovu Corbului (Glina IV)- Bela Crkva- Priboi, dar care ar putea anunţa elemente de tip Bubani III – Vecina – Ostrovu Corbului (post aşezare Glina şi ante-aşezare de tip Gornea Orleşti).
Rezumat:
În perioada 1-14 septembrie 2003 au continuat cercetările arheologice în necropola tumulară din satul Vârtopu, unde a fost investigat un tumul de dimensiuni mai mari. Cercetările arheologice au avut ca scop continuarea descoperirilor complexelor funerare în necropola tumulară din etapa bronzului timpuriu. Descoperirile arheologice din necropola tumulară de la Vârtopu – „Vârtoapele” se încadrează cronologic în perioada Bronzului timpuriu – în etapa Glina final – Verbiţa – Ostrovu Corbului (Glina IV)- Bela Crkva- Priboi, dar care ar putea anunţa elemente de tip Bubani III – Vecina – Ostrovu Corbului (post aşezare Glina şi ante-aşezare de tip Gornea Orleşti).