Vârghiş | Judeţ: Harghita | Punct: Peştera Ursului | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hambach | Ulrich | participant | Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania |
| Schmidt | Christoph | participant | Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania |
| Dumitraşcu | Valentin | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Petculescu | Alexandru | participant | Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti |
| Vereş | Daniel | participant | Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Cosac | Marian | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Mărgărit | Monica | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Murătoreanu | George | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niță | Loredana | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Radu | Alexandru | participant | Direcția de Cultură Dâmbovița |
| Hubay | Katalin | participant | University of Debrecen |
| Vasile | Ștefan | participant | Universitatea din București |
Raport:
Peştera Ursului este situată în versantul drept al Cheilor Vârghişului, la 107 m deasupra talvegului, la baza unui perete de stâncă înalt de 6-7 m (fig. 1). Peştera prezintă trei deschideri, două orientate E-NE şi a treia spre nord (fig. 2). Deschiderea principală este blocată din cauza unor prăbuşiri de stâncă şi bolovani, dar accesul este posibil printr-o altă deschidere, din imediata apropiere a celei principale. Peştera este dezvoltată pe orizontală şi prezintă o sală principală lungă de 30 m şi largă de 20 m, precum şi alte două secundare, de mai mici dimensiuni. Situl a fost cercetat de J. Gabor, H. Kessler şi M. Mottl; aceasta din urmă a efectuat o săpătură de 2 x 10 m, până la adâncimea de 2 m. În anul 1957, T. Orghidan şi M. Dumitrescu au efectuat un studiu interdisciplinar asupra spaţiului cavernei şi au recuperat din profilul săpăturii efectuate de M. Mottl faună pleistocenă. În momentul actual depozitul peşterii este afectat şi de o serie de sondaje efectuate în scopul recuperării de faună. Materialele arheologice identificate în cursul etapelor de cercetare anterioare au fost atribuite Aurignacianului, dar nu au fost prezentate detaliat.
În cursul cercetării din anul 2014 a fost surprinsă în profilul stratigrafic o lentilă macroscopică de cenuşă vulcanică datorată erupţiei unui vulcan din lanţul carpatic, Masivul Ciomadu, foarte probabil una dintre eruptiile masive din MIS 3, în jur de 40-45 ka.
Obiectivul nostru pentru anul 2016 a fost de a extinde secţiunea efectuată de M. Mottl, în proximitatea intrării principale, profilul SSV (fig. 3). Nu au fost identificate materiale arheologice de factură paleolitică, doar macrofaună Ursus spelaeus, Canis lupus, Capra sau Ovis şi Bison priscus.
Bibliografie: