Vărădia | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Pustă | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Cercetările arheologice de la Vărădia - "Pusta"
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 54519.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Vărădia
Localitate:
Vărădia
Punct:
Pustă
Localizare:
| 54519.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bozu | Ovidiu | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
| Nemeth | Eduard Marius | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Castrul roman se află în imediata vecinătate a comunei actuale, la ESE de aceasta, sub păşunea comunală. Săpăturile noi, începute în anul 1997, au continuat cu o singură întrerupere (anul 2003) până în prezent. Finanţarea săpăturilor din campania iulie 2006 a provenit exclusiv de la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, instituţia organizatoare a şantierului arheologic.
În această campanie a fost săpată o secţiune de 25 x 2 m, cu denumirea S. XVIII, şi două casete adiacente de câte 9 x 1,5 m, denumite caseta “A” şi caseta “B”.
Secţiunea a fost săpată pe latura de S a castrului, cu orientarea E-V, în zona mediană a laturii. Scopul ei a fost de a surprinde şi cerceta poarta de S a fortificaţiei, adică porta decumana.
Săpăturile au dezvelit parţial zidul de incintă de S a castrului şi o parte a suprafeţei ocupate de poarta amintită mai sus. S-a constatat că zidul de incintă avea o gr. de cca. 2 m, fiind construit în tehnica opus incertum cu excepţia unei părţi a fundaţiei care sprijinea faţa exterioară a zidului, unde am găsit un şir de pietre tăiate relativ rectangular. Este posibil ca întreaga faţă exterioară acestui zid să fi fost ridicată în această tehnică.
O surpriză a fost faptul că în săpătură (e drept, limitată ca suprafaţă din motive financiare) nu am găsit elementele constructive ale unor turnuri laterale de poartă, aşa cum este obişnuit la castrele cu zid de incintă din piatră. S-a găsit drumul care ieşea prin poartă (via decumana), amenajat din pietriş şi unele blocuri mari de piatră tăiate relativ regulat rectangular (cele mai multe cu latura de cca. 1 m) care zăceau pe stratul de pietriş. Rolul şi provenienţa acestor blocuri de piatră urmează să fie clarificate în campania viitoare, când se vor continua cercetările în acest loc. Aspectul porţii pare însă de pe acum destul de diferit faţă de planul întocmit în urma săpăturilor din anul 1932 de către Gr. Florescu1.
Materialul arheologic descoperit este foarte sărac, constând mai ales din puţină ceramică, piroane din fier, câteva bile de praştie din lut ars etc.
Campania anului 2007 va trebui să ducă la săparea integrală a porta decumana pentru stabilirea planului corect şi integral al acesteia.