Vărădia | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Pustă | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bozu | Ovidiu | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
| Nemeth | Eduard Marius | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
În campania de săpături arheologice din anul 2001 de la castrul roman de la Vărădia-"Pustă" (jud. Caraş-Severin) s-au continuat săpăturile sistematice de către Universitatea din Cluj în colaborare cu Muzeul Banatului Montan din Reşiţa. Fondurile de săpătură au fost asigurate de către Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Serviciul de Arheologie.
În acest an au fost practicate două secţiuni prin clădirea comandamentului castrului. Prima secţiune, S X, a avut lungimea de 40 m şi lăţimea de 1,5 m. Ea a fost trasată pe direcţia NNV-SSE, ceea ce reprezintă orientarea castrului pe axa între porta praetoria şi porta decumana. Cu această ocazie s-au descoperit ca structuri de construcţie următoarele:
a) din faza de piatră
în carourile 2-4 - zidul de incintă de N* (punctele cardinale notate cu asterisc sunt convenţionale; pentru simplificare am convenit ca orientarea axei lungi a castrului să fie notată N-S) şi colţul interior al acestuia cu zidul de incintă de V*.
în carourile 21-22 zidul care despărţea atrium de basilica.
în carourile 32-33 zidul care despărţea basilica de încăperile de pe latura de S* a principiei (officia principiorum şi aedes principiorum).
în carourile 38-39 zidul de incintă de S* al principiei.
Din zidurile din piatră s-au păstrat doar fundaţiile din piatră de carieră; partea lor superioară se găseşte la 0,90-1 m faţă de solul actual şi coboară până la cca. 1,50 m faţă de acest nivel actual.
b) din faza de lemn şi pământ
trasee ale unor pereţi din lemn în carourile 5-6, 8-9, 10-11, 16-17.
gropi din faza de lemn în carourile 14, 15, 26-27.
latura unei clădiri din lemn cu un colţ şi un perete interior, în carourile 22-29.
Traseele pereţilor din lemn sunt vizibile la adâncimea de 1,40 m faţă de solul actual, coborând până la cca. 1,70 m faţă de acesta.
A doua secţiune din anul 2001, S XI, a fost trasată pe direcţia VSV-ENE, ceea ce reprezintă orientarea axei între cele două portae principales. Această secţiune a avut lungimea de 30 m şi lăţimea de 1,5 m. Structurile de construcţie identificate au fost următoarele:
1. din faza de piatră
zidul de incintă de V* al principiei, în carourile 4-6.
zidurile despărţitoare dintre cele 5 camere de pe latura din spate a principiei (officia principiorum şi aedes principiorum), în carorurile4-6, 11-12, 16-18.
zidul de incintă de E* al principiei, în caroul 23-25.
Zidurile de piatră - păstrate doar ca fundaţii din piatră de carieră - au partea superioară la adâncimea de cca. 0,70-0,80 m faţă de nivelul actual şi coboară până la cca. 1,50 m faţă de acesta.
2. din faza de lemn şi pământ
vatră de foc, în carourile 2-5, la adâncimea de 1,80 m faţă de nivelul actual.
Se constată şi la principia succesiunea a două faze, prima din lemn, a doua din piatră. Nu putem atribui încă cu siguranţă toate structurile din faza de lemn unei clădiri din lemn a principiei, care trebuie să fi existat cu aproximaţie pe acelaşi amplasament cu cel al clădirii comandamentului din faza de piatră. În vederea acestui demers vor trebui dezvoltate săpăturile din această zonă a castrului.
Materialul arheologic a constat în special din monede de bronz şi de argint (de la Vespasian, Domitian şi Traian), piese de echipament şi de podoabă din bronz (inclusiv o fibulă cu corpul puternic profilat, de tip norico-pannonic, cu o nodozitate, databilă de asemenea în intervalul de timp conturat de către monedele găsite). Nu s-au găsit nici în acest an ştampile tegulare, deşi cantitatea de fragmente de ţigle de acoperiş a fost apreciabilă în stratul de dărâmătură al fazei de piatră.
Cercetările viitoare se vor concentra în continuare în zona centrală a castrului, în vederea identificării elementelor decisive pentru cronologia şi garnizoana castrului de la Vărădia-"Pustă".