Vânători-Neamţ | Punct: Vechiul Schit Nifon al Mănăstirii Secu | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Structură de cult/religioasă; Mănăstire;
Cod RAN:
| 125025.04 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Vânători-Neamţ
Localitate:
Vânători-Neamţ
Punct:
Vechiul Schit Nifon al Mănăstirii Secu
Localizare:
| 125025.04 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Castellani | Laura | participant | Instiuție Nedefinită |
| Asăvoaie | Costică | responsabil | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
| Niţă | Cosmin | participant | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
| Stratulat | Lăcrămioara | participant | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
| Josanu | Vitalie | participant | Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ |
| Minea | Bogdan | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Munteanu | Lucian | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
Raport:
Ruinele Vechiului Schit Nifon sunt situate la cca. 300 m SV de actulul Schit Nifon, ce aparţine de Mănăstirea Secu. Această aşezare monahală, conform unei legende care circula la începutul secolului XX, ar fi fost întemeiată de un călugăr, venit de la muntele Athos, la puţin timp după ctitorirea Mănăstirii Secu (1602), fiind sfinţită de mitropolitul Ţării Moldovei, Anastasie Crimca1 iar Narcis Creţulescu menţionează că Schitul Nifon a fost închinat Mănăstirii Secul la 1765 de ctitorul său, egumenul Nifon din Mănăstirea Secu2. În prima jumătate a secolului al XIX –lea a funcţionat, această afirmaţie este întărită de obiectele de cult donate3.
În anul 2011 au început săpăturile arheologice la ruinele Vechiului Schit Nifon, unde au fost descoperite biserica, chiliile, fântâna şi urme de activitate economică.
Pe parcursul anului 2013 s-au îndeplinit următoarele puncte:
1. Igienizare şi săpătură arheologică;
2. Desfăşurarea celei de-a doua ediţie a simpozionului
naţional Rolul Mănăstirii Secu în viaţa religioasă a Ţării Moldovei,
ediţia II;
3. Conservarea ruinelor amsambului monahal.
În primăvara anului 2013, odată cu încălzirea vremii membrii colectivului s-au deplasat la şantierul arheologic sistematic pentru a evalua starea lui după trecerea iernii. Starea de conservare a sitului era bună. După acest demers s-a luat decizia ca şantierul să fie curăţat de vegetaţia uscată şi arboret până la obţinerea autorizaţiei de săpătură arheologică sistematică. Acest proces a fost îndelungat deoarece este amplasat în zonă împădurită iar forţa de muncă şi materialele necesare au fost extrem de limitate.
În urma adâncirii secţiunii S1 E-V în prelungirea ei pe latura de E a bisericii, la baza fundaţiei a fost observat un fragmaent de ţăruş în compoziţia fundaţiei, ce avea rol de rezistenţă şi de a împiedica alunecările de teren. Acest ţărus este din esenţă de mesteacăn cu un diametru de 10 cm, fiind găsit la baza fundaţiei, în pozitie verticală, la o adâncime de 1m (Fig. 1). La cca 15 cm N de acesta o fost identificată o amprentă a unui elemente de susţinere similar.
Tot în această campanie a fost secţionată chilia nr. 3, ce este situată în corpul de chilii situat pe latura de V a amsamblului monahal(Fig. 2). Această chilie are următoarele dimensiuni exterioare:
• Lungime (+ contraforţi) – 9.30 m;
• Lăţime – 4.40 m;
• Lungime contrafort – 1.30 m;
• Lăţime contrafort – 0.60 m;
• Lăţime ziduri - pe laturile N şi S – cca. 0.60 m;
• Lăţime ziduri – pe laturile E şi V – cca. 0.50 m.
Această chilie a fost aleasă pentru cercetare deoarece avea doar arboret crescut pe suprafaţa ei. În vederea săpăturii s-a trasat la 512 în cazul lui SVII). Fiecare astfel de carou este la rândul său fiind păstraţi martori “în cruce”. În cruce a fost săpată doar o casetă, mai exact cea situată în partea de SV. Această casetă a fost săpată, cu precauţie, folosindu-se doar şpaclul şi măturiţa. A fost adoptată această măsură întrucât pe suprafaţa chiliei se observau multe fragmente de cărămidă iar pentru ca informaţia arheologică obţinută să poată fi edificatoare în stabilirea modului de cercetare pe viitor a celorlalte chilii ce vor fi decopertate doar după ce se va demara un program de restaurare şi conservare a întregului ansamblu.
Caseta săpată pe latura de SV a chiliei are următoarele dimensiuni:
• Lungime zid decopertat – 4.75 m;
• Lăţime zid decopertat – 1.80 m;
• Lungime interior casetă – 3.20 m;
• Lăţime interior casetă – 1.20 m;
• Adâncime fundaţie a zidului de E – 0.90 m;
• Adâncime fundaţie a zidului de S – 1.00 – 1.10 m;
• Adâncime fundaţie a zidului de V – 1.30 m.
În această casetă nu au fost descoperite artefacte semnificative iar pe profilele acesteia nu se pot observa decât trei straturi de sol care s-au depus în timp (fig. 3). Primul nivel este reprezentat de solul virgin al doilea strat este din lut care a avut rol de podeală şi al treilea este reprezentat de stratul vegetal cuprinzând resturi de cărămidă şi mortar.
Fântâna, epuizată din punct de vedere arheologic în campaniile trecute a redevenit funcţională. De aceea, s-au luat măsuri speciale de protejare şi menţinere (fig. 4)
În timpul acestei campanii arheologice s-a desfăşurat şi ediţia II a Simpozionului Naţional Rolul Mănăstirii Secu în viaţa religioasă a Ţării Moldovei în perioada 26 – 27 septembrie 2013 sub cele două egide: Complexul Muzeal Naţional “Moldova” Iaşi şi Mănăstirea Secu. La acest simpozion au fost invitaţi istorici şi arhitecţi din ţară şi Republica Moldova. Dintre aceştia îi putem menţiona pe cei mai importanţi şi comunicările susţinute cum ar fi: Dr. Ion Tentiuc şi cercet. Valeriu Bubulici – Despre săpăturile de la biserica Măzărache din Chişinău în anul 2010, Teodor Candu – Monahismul românesc în opera Arhimandritului Andronic Popovici şi Unele consideraţii asupra istoricului mănăstirii Neamţ şi Secu în opera lui Andronic Popovici, Arh. Dan Victor Kisilewicz – Biserica Sf. Ioan Botezătorul – un exemplu de restaurare doctrinară, Arh. Ioan Sasu – Mănăstirea Secu – Ansamblu unic în alcătuirea aşezămintelor monahale din Moldova, în secolul al XVI-lea, prof. Costin Clit – Mănăstirea Secu şi eparhia Huşilor, Dr. Costel Chiriac – Descoperiri inedite privind viaţa creştină din Dobrogea, Dr. Sergiu Tabuncic, Dr. Vlad Vornic – Informaţii arheologice şi istorice privitoare la mănăstirea şi comuna Răciula din raionul Călăraşi, Republica Moldova, Dr. Vitalie Josanu – Sf. Ioan cel Nou de la Suceava şi Începuturile Mitropoliei Moldovei, CS. III Costică Asăvoaie - Aspecte privind săpăturile arheologice sistematice de la Vechiul Schit Nifon şi Semnificatia intrării obştii lui Paisie Velicicovschi în mănăstirea Secu (1775), Cosmin Niţă – Schitul lui Zosima – prima vatră monahală de pe valea Secului şi Sf. Mănăstire Secu şi “Apocalipsa” de la 1821.
În urma acestui simpozion s-a ajuns la concluzia că istoria Mănăstirii Secu trebuie cercetată detaliat şi pe teritoriul acesteia să fie reperate şi cercetate toate vestigiile arheologice; continuarea în regim mai alert a delimitării zonei de protecţie a sitului Vechiului Schit Nifon şi definitivarea dosarului de clasificare a monumentului.
După desfăşurarea acestui simpozion s-a luat decizia ca situl să fie conservat pentru perioada rece ceea ce s-a şi făcut. Pentru conservare s-au aplicat trei metode de acoperire care s-au dovedit a fi benefice ruinelor şi săpăturilor efectuate până în prezent, în condiţiile în care resursele financire sunt extrem de limitate. Aceste tipuri de acoperire sunt următoarele: restea şi carton bituminos susţinute de piloni, în două ape şi într-o apă (fig. 5). Acestea sunt avantajoase deoarece permit aerarea completă a zidurilor şi se pot face intervenţii arheologice fără dificultate, fără a fi necesară demontarea lor. Dezavantajul îl reprezintă costul ridicat.
2. Acoperirea zidurilor cu material textil impermeabil; acestă tehnică este benefică deoarece permite aerisirea zidurilor pe lateral, se poate demonta cu uşurinţă, se poate refolosi şi este iefin din punct de vedere economic, faţă de prima metodă (fig. 6). Dezavantajul con- stă în dificultăţi de prindere şi supraveghere permanentă la furtună.
3. Acoperirea casetelor efectuate de pe sit cu capace confecţionate din material lemnos (fig. 7). Această formă de acoperire este ergonomică deoarece după trecerea anotimpului rece se pot înlătura cu uşurinţă de pe casete iar după efectuarea intervenţiilor ar- heologice şi apropierea anotimpului rece se pot remonta cu uşurinţă. Sunt relativ scumpe şi nu înlătură întru totul pătrunderea apei pluviale.
S-au prezentat aceste soluţii de conservare temporară fără a pretinde că sunt soluţii universal valabile. Trebuie ca fiecare colectiv să ţină cont de caracteristicile şantierului. Intenţia a fost de a supune atenţiei câteva variante ce pot fi îmbunătăţite pe baza sugestiilor ce – se speră – vor veni de la colegii de breaslă.
Pe parcursul anului 2014 se va continua săpătura arheologică odată cu obţinerea Autorizaţiei de săpătură arheologică sistematică, iar până la obţierea ei se vor lua măsuri de igienizare. Tot pe parcursul acestui an se va organiza ediţia a III- a Simpozionului Naţional Rolul Mănăstirii Secu în viaţa religioasă a Ţării Moldovei.
Note:
1.
(Endnotes)
1 Arhim. Dionisie Udişteanu, Graiul evlaviei străbune, ediţia a II-a re- văzută şi adăugită, colecţie recuperată, îngrijită şi editată de Mircea Motrici, Suceava, 2005, p. 128.
2 Radu Rosetti, Conflictu dintre Guvernul Moldovei şi Mănăstirea Neamţului. I Înainte de 1 iunie 1859 în Analele Academiei Româ- ne. Memoriile Secţiunii Istorice, seriea II, tomul XXXII, 1909-1910, Bucureşti, 1910, p. 801.
3 Vezi Cronica Cercetărilor Arhologice din România. Campania 2012, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2013, p. 115.