Valea Moldovei | Judeţ: Suceava | Punct: Imaş | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Mormânt tumular;
Cod RAN:
| 150908.01 |
Județ:
Suceava
Unitate administrativă:
Valea Moldovei
Localitate:
Valea Moldovei
Punct:
Imaş
Localizare:
| 150908.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Andronic | Mugur | participant | Muzeul Bucovinei, Suceava |
| Niculică | Bogdan Petru | participant | Muzeul Bucovinei, Suceava |
Raport:
Ţinând cont că în localitatea Valea Moldovei (în perioada interbelică fostă Valea Seacă), comuna cu acelaşi prim nume menţionat, se cunoştea de câteva decenii faptul că în punctul „Imaş", din spatele fostului sediu al primăriei, s-ar afla un sit arheologic, definit prin unele modeste ridicături ale terenului (antropice - tumuli ?), şase-şapte la număr, dar şi acela că în prezent nu se mai observă aproape nimic concludent, Mugur Andronic a soliciat autorizaţia pentru diagnostic arheologic, eliberată conform legii de către MCPN, cu numărul 212/2011. Intervenţia era necesară cu atât mai mult, cu cât în urmă cu peste 20 de ani, un fost angajat al primăriei pusese un buldozer să niveleze o parte din terenul din spatele instituţiei sale administrative, în scop de braconaj arheologic.
Ca urmare, în zilele de 07-10 noiembrie 2011, colectivul constituit din dr. Mugur Andronic (responsabil) şi dr. Bogdan Petru Niculică (membru), la care s-a alăturat voluntar conf. univ. dr. Mircea Ignat, a efectuat mai multe activităţi legate de studierea eventualului sit, prelevarea de eşantioane de sol pentru analize (deschis la culoare, de pădure), în final, cu ajutorul nemijlocit al primăriei comunei, executându-se o casetă de 4 x 4 m pentru definirea unei eventuale stratigrafii mai concludente, într-un loc ceva mai înălţat, unde aceasta ar fi existat eventual, pentru a putea fi surprinsă.
Încurajator, încă de la prima pană de hârleţ, au început să apară rare bucăţele de cărbuni. Ulterior, fără conturarea evidentă în profilul săpăturii a unor straturi distincte, bine evidenţiate cromatic şi ca textură, s-a constatat totuşi existenţa de la adâncimea de circa 40 cm doar a unei lentile de pământ ceva mai deschisă la culoare, late de circa 15 cm, cu un eventual conţinut de cenuşă, în această depunere descoperindu-se şi un număr redus de fragmente ceramice.
Analiza pedologică preliminară a unui eşantion de astfel de pământ, efectuată la Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava1 a dus în cele din urmă la următoarele rezultate: Ph - 4,32, humusul .- 2,07, materie organică - 16,98% iar cantitatea de cenuşă din compoziţia eşantionului - 83,02%. Desigur, ultimul procent este mai mult decât edificator.
Materialul ceramic, lucrat exclusiv cu roata, deosebit de fragmentat şi foarte redus cantitativ (sub 30 de mici fragmente), a fost realizat, fără excepţie, dintr-o pastă fină, cu cioburi bine mărunţite ca ingredient, arsă mai frecvent oxidant imcomplet, mai rar complet. Ca forme, se remarcă doar o tortiţă, aproape întreagă, în secţiune relativ dreptunghiulară, cu o nervură slab conturată pe partea superioară, care a aparţinut unei căniţe. Toate acestea de până acum ne-au dat certitudinea existenţei aici a unei movile de natură funerară şi implicit a unei vechi necropole.
Atât caracteristicile tumulului, dar, mai ales, cele ale inventarului său ne-au determinat să atribuim - în acest stadiu al cercetării - complexul arheologic investigat, chiar dacă deocamdată parţial, culturii Tumulilor carpatici, cu o datare cuprinzând secolul al IV-lea p. Chr.
În ceea ce priveşte alte situri aparţinând culturii Tumulilor carpatici (al cărei areal cuprinde un larg spaţiu, a cărui coloană vertebrală o reprezintă Carpaţii de nord, din valea Tisei Superioare, în zona Nistrului Superior şi apoi, spre sud, până în judeţul Neamţ2), ele au mai fost identificate în judeţul Suceava până acum doar la Botoşana3 şi la Boroaia, 4unde s-au efectuat şi săpături arheologice.
Desigur, în chip firesc, este necesară pentru întregirea informaţiilor, continuarea acestei cercetări în cursul anului actual pentru epuizarea ştiinţifică a complexului astfel identificat (posibil cenotaf ?).